Scriam acum câteva săptămâni despre literatura adresată generațiilor tinere și observam că în cazul acesteia perspectiva se schimbă în funcție de lucrurile care îi interesează pe adolescenții de azi și nu mai ține cont de canoanele unor generații dinaintea lor. În ultima vreme, citind diverse cărți și eseuri despre arta contemporană și urmărind mai îndeaproape fenomenul muzical și literar al adolescenților de azi, mi-am dat seama că același lucru este valabil pentru artă în general. Milenialii și cei din așa-numita Gen Z par să fie două generații care influențează foarte mult lucrurile în acest sens și care, probabil, la un moment dat, vor schimba complet percepția despre artă și vor stabili noi canoane.
Datorită rețelelor de socializare, aceste două grupuri sunt mai emancipate și au o putere de mobilizare mult mai mare
Picasso era de părere că prin definiție, arta nu are o latură bună sau rea și că noi toți avem puterea de a-i defini semnificația și interpretarea după cum credem de cuviință. Conștient sau nu, adolescenții de azi par să se ghideze inclusiv după această idee. Cum spuneam, milenialii și generația Z sunt cei mai vizibili în discuțiile din ultima vreme, când vine vorba despre schimbări în diverse domenii. Ce fac ei și cum reacționează la lumea din jur dictează tendințele, inclusiv în percepția artei și a lumii în general. Datorită rețelelor de socializare, aceste două grupuri sunt mai emancipate și au o putere de mobilizare mult mai mare decât generațiile dinaintea lor. În plus, tehnologia le oferă instrumente de creare și de conectare foarte diverse și foarte rapide, care duc la o abordare complet nouă. Și tocmai această abordare total diferită face ca generațiile anterioare să fie încă reticente și să se agațe de vechile definiții ale artei, de vechile perspective asupra lumii. Dar pentru cât timp? Noile canoane, să le zicem așa, nu au fost clar definite încă, dar e tot mai evident că la un moment dat cele două tipuri de abordări vor trebui să se întâlnească undeva, iar generațiile dinaintea celor menționate mai devreme să accepte cel puțin o împrospătare a viziunii lor. Asta, pentru că milenialii și cei din Gen Z vor continua să provoace lumea artistică și s-o schimbe. Ei vin cu noi modalități de a percepe și chiar de a cumpăra arta – vezi muzica pe suport fizic, care pierde teren în favoarea suportului digital; sau cărțile electronice și audio, care devin tot mai populare – și participă mai mult ca niciodată la viața și cariera artiștilor, grație rețelelor de socializare. În cele din urmă, ei își vor crea noi idoli artistici și își vor lăsa amprenta pe ceea ce se consideră artă în secolul nostru.
Influența artistului este cu atât mai mare cu cât el se conectează mai mult cu publicul lui
Cum spuneam, în ultimele luni, am încercat să mă apropii mai mult de preferințele generațiilor mai tinere, mai ales în materie de cărți și muzică. Și am observat câteva aspecte din ce în ce mai bine conturate. Pe de o parte, pentru ei nu contează atât de mult forma sau etichetele, cât efectele artei asupra consumatorului, conectivitatea pe care o conferă. Pe de altă parte, generațiile tinere se concentrează foarte mult pe experiențe personale. Tinerii sunt atrași de arta care le oglindește viața, gusturile, valorile etice și chiar politice. Pentru că aceste generații ale lumii digitale își pierd rapid interesul, dacă nu se regăsesc într-un fel sau altul în produsul artistic sau dacă nu consideră că pot avea încredere în creatorul produsului artistic. Și astfel ajungem din nou la influența rețelelor de socializare, care au coborât artistul din izolarea lui de cândva, din turnul de fildeș din care ieșea doar din când în când, fără să intre neapărat în contact cu publicul. Ei bine, tinerii nu mai acceptă asta. Influența artistului este cu atât mai mare cu cât el se conectează mai mult cu publicul lui prin intermediul rețelelor de socializare și al formelor virtuale de interacțiune. Artistul nu mai este impresionant dacă este perceput ca un soi de supraom, o ființă perfectă, idealizată. Dimpotrivă. S-a făcut deja trecerea în extrema cealaltă, artiștii cei mai influenți sunt cei care își arată slăbiciunile, latura umană, astfel încât publicul să se poată identifica mai mult cu ei. În felul acesta, se va ajunge la o redefinire a artei, care este văzută din ce în ce mai puțin ca obiect de colecție pentru cei cu bani și tot mai mult ca o experiență care să fie împărtășită de cei mulți.
Cu cât arta este accesibilă mai multor oameni, perspectivele ei pot fi împărtășite
De-a lungul istoriei, arta a răspuns unei nevoi umane profunde, oferind diverse moduri de percepere a lumii și mijloace neconvenționale pentru înțelegerea ei. Dar, spre deosebire de alte epoci, în prezent, tinerii consideră că cu cât arta este accesibilă mai multor oameni, perspectivele ei pot fi împărtășite, iar astfel se poate ajunge la un nivel mai mare de empatie între oameni din medii foarte diferite. Acum câțiva ani, într-un eseu despre artă, Siri Hustvedt își mărturisea teama personală că pragurile și limitele nu vor rezista, că lucrurile se vor schimba complet, am citat din memorie, dar cam asta era ideea. Ei bine, tocmai acest lucru pare să se întâmple, barierele se rup încet-încet, iar limitele încep să dispară atunci când lumea pătrunde în fortificațiile pe care noi (artistul, în acest caz) le ridicăm în jurul nostru și totul se reorganizează, se redefinește.
BTS ilustrează perfect noua concepție a generațiilor tinere despre artă
Spuneam că în ultima vreme am fost mai atentă la muzica generaților mai tinere decât generația din care vin eu. Și m-am concentrat foarte mult pe trupa sud-coreeană BTS, pentru că reprezintă cu adevărat un fenomen global. Sunt sigură că unii dintre voi îi știți, iar celor care nu îi știu le recomand să încerce să afle câte ceva despre acești băieți, pentru că vor rămâne în istorie, cu siguranță, indiferent dacă genul muzical pe care îl cântă vă place sau nu. Pentru că nu este vorba doar despre muzica lor, ci despre ce reprezintă ei ca artiști. Și se pare că BTS ilustrează perfect noua concepție a generațiilor tinere despre artă. Genul pe care îl cântă ei este numit k-pop. Și totuși, fanii lor din întreaga lume, care își spun ARMY (abreviere de la Adorable Representative M.C. for Youth, care a devenit apoi cuvânt în sine, cu o semnificație puternică, sensul militar fiind asociat cu soldatul și armura lui, care sunt întotdeauna împreună, numele fandomului însemnând, practic, că fanii vor fi întotdeauna împreună cu BTS), vin din medii culturale și sociale foarte diferite și au vârste foarte diferite. Pentru generațiile tinere, trupa BTS reprezintă genul de artist complet, la care este importantă nu doar creația, ci și atitudinea, mesajul, interacțiunea cu publicul. Artistul vine cumva atașat de creația lui. Este vorba despre un întreg, de acea conexiune care se produce între artist și public și care, așa cum spuneam, este esențială pentru mileniali și Gen Z.
Fanii lor îi iubesc tocmai pentru că ei nu sunt perfecți, nu și-au cultivat o imagine perfectă
Într-unul dintre documentarele BTS (există câteva), Jimin, unul dintre componenții trupei, spunea că se întreabă ades de ce publicul i-a ales pe ei, de ce oamenii cred în ei și nu la fel de mult în alți artiști, pentru că, recunoaște el, există mulți alți artiști foarte buni, care au o imagine perfectă în fața publicului. Și tot el oferă un posibil răspuns, spunând că, probabil, fanii lor îi iubesc tocmai pentru că ei nu sunt perfecți, nu și-au cultivat o imagine perfectă, și-au arătat în fața publicului slăbiciunile, defectele și momentele dificile. Cei șapte băieți din BTS sunt cunoscuți pentru interacțiunea lor online cu publicul, mai ales prin intermediul unor live-uri în care vorbesc despre ei și răspund unor întrebări ale fanilor. M-am uitat și eu la unele. Ei bine, în aceste live-uri, cei din BTS sunt de o sinceritate dezarmantă, uneori, ai impresia că sunt monologuri în fața unui psiholog. Nu ascund nimic din sentimentele lor, fie că este vorba despre bucurie, dezamăgire, tristețe, depresie șamd. La fel se întâmplă în cele câteva documentare despre ei și despre unele dintre turneele lor. Sunt prezentați într-o lumină foarte umană, cu tot ce înseamnă asta, o imagine complet diferită de cea oarecum sanctificată a artiștilor de cândva. Iar asta îi face pe fanii lor să se identifice cu ei. Este exact ce își doresc generațiile tinere.
Poate mai mult ca oricând, generațiile tinere sunt axate pe un mesaj pașnic, pozitiv, incluziv
Un alt aspect esențial și cât se poate de reprezentativ la BTS este genul de mesaj pe care trupa îl oferă publicului. În muzica lor, ca și în mesajele pe care le transmit publicului, fie de pe scenă, fie online, băieții din BTS vorbesc foarte mult despre influența pozitivă pe care își doresc să o aibă asupra publicului, folosesc un limbaj pozitiv, diferit de limbajul agresiv al artei văzută ca protest, de exemplu. Pentru că, poate mai mult ca oricând, generațiile tinere de azi sunt axate pe un mesaj pașnic, pozitiv, incluziv, un alt fel de flower power, unul adaptat vremurilor. Iar BTS le oferă exact asta. În documentarul BTS Break the Silence: The Movie (2020), J-Hope, unul dintre membrii trupei, spune: „Mereu ne gândim la efectul pe care cuvintele, mesajele, acțiunile noastre le au asupra ascultătorilor.”
#namjooning
Dar influența BTS asupra fanilor este fantastică, pentru că nu se limitează la muzica și la concertele lor – au doborât tot felul de recorduri în materie de audiență la concertele lor și în materie de vânzări. Influența lor trece de asta, tot ce fac ei este imediat copiat, adaptat sub diverse forme în viața de zi cu zi a tinerilor. RM – Kim Nam-joon, de exemplu, un alt membru al BTS, este cunoscut pentru pasiunea lui pentru artă și pentru vizitele la muzeele și galeriile de artă de prin lume, pe care le împărtășește pe rețelele de socializare. Efectul acestui lucru a căpătat chiar un nume: „namjooning”. Folosind haștagul namjooning, fanii lui postează fotografii cu ei înșiși pe rețelele de socializare, când sunt la muzee. Așa se face că unele instituții de cultură chiar au experimentat efectele #namjooning. Rothko Chapel, The Menil Collection din Houston și The Broad Art Museum din Los Angeles sunt doar câteva exemple de instituții culturale care au înregistrat o creștere a numărului de vizitatori dornici să reproducă fotografiile pe care RM le-a postat cu el însuși în timpul vizitelor lui. La fel, după ce cântărețul a distribuit o fotografie cu el așezat pe o bancă alături de o selecție a operelor lui preferate, National Gallery of Art din Washington a înregistrat o creștere uriașă a numărului de urmăritori pe Instagram.
„Cred că cultura are puterea de a schimba oamenii”
Cei șapte membri ai BTS fac frecvent donații financiare pentru diverse cauze, iar săptămâna trecută citeam prin presa străină că un grup de fani ai lui J-Hope a organizat o strângere de fonduri din care s-a finanțat în numele lui amenajarea unui parc în Seul, parc care a și primit numele artistului. O carte recomandată de unul dintre membrii BTS (nu mai știu exact ce carte, am citit foarte multe lucruri despre BTS și nu am salvat toate știrile) a depășit recordul la vânzări în Japonia, cred. Și așa mai departe, sunt doar câteva exemple ale influenței lor pozitive asupra publicului. De altfel, tot în documentarul pe care l-am amintit mai devreme, Suga, un alt membru al BTS, spunea: „Cred că cultura are puterea de a schimba oamenii.” Exact asta fac ei prin ceea ce transmit publicului și asta își dorește publicul de la artiștii contemporani: un efect, o schimbare rapidă, vizibilă.
„Nu vrem să păstrăm arta într-un turn de fildeș, ci vrem să o împărtășim la scară largă”
Documentându-mă în legătură cu BTS am aflat și despre Lee Dae-hyung, fondator al Hzone Art Consulting, care este și membru al consiliului de administrație al Fundației Culturale Nam June Paik și al Centrului de Artă Nabi din Coreea și face parte din Consiliul consultativ internațional al ArtScience Museum din Singapore. Potrivit prezentării lui de pe LinkedIn, prin activitatea lui curatorială, el încearcă să exploreze potențialul transformator al artei ca mijloc de implicare și exprimare socială, cu accent pe intersecția dintre tehnologie și cultură. Într-un interviu, el spunea: „Întrebarea cum se poate extinde arta este un subiect de interes pentru toți curatorii. Arta este o insulă de comori, care include filozofie, gândire și istorie. Dar dacă această insulă este izolată?” Iar într-un alt interviu detaliază: „Nu vrem să păstrăm arta într-un turn de fildeș, ci vrem să o împărtășim la scară largă. Muzica pop, una dintre sursele de inspirație pentru actualul meu proiect, Connect, BTS, are o îndelungă istorie de atracție multigenerațională și globală, într-un fel pe care arta a reușit rareori să îl atingă.” Connect, BTS este un proiect de artă publică ce implică cinci orașe și 22 de artiști. El a fost directorul artistic care a curatoriat expozițiile din Buenos Aires și Seul. Ideea centrală a proiectului a pornit de la fenomenul BTS, trupă care a atras legiuni de fani, conectând astfel oameni din întreaga lume, și de la viziunea ei incluzivă și pozitivă asupra lumii, toate acestea văzute ca o modalitate de a trage publicul spre artă. Într-un interviu pentru The Korea Herald, Lee spunea că intenția acestui proiect a fost inclusiv de a crea ceva nou. „A schimbat cu adevărat întregul aspect al galeriilor de artă, care de obicei erau frecventate doar de oficiali din domeniul artei. Odată cu acest proiect, vedem vizitatori din diferite medii și vârste, cum ar fi Armys, care au vizitat expozițiile și și-au exprimat recunoștința”, a spus el.
Așadar, ca să nu mă lungesc foarte mult, suntem în toiul unei schimbări care poate că nu este foarte vizibilă încă pentru toată lumea, dar ea se întâmplă oricum. Se mai pot spune multe despre acest subiect și există foarte multă informație pe această temă, am fost chiar surprinsă odată ce m-am apucat să caut, dar o să mă opresc aici. Ideal ar fi să avem o discuție despre toate acestea, un schimb de opinii și de impresii. Poate că într-o bună zi vom reuși să facem și asta… cu siguranță, mie mi-ar plăcea.
Las aici și linkul la un videoclip de pe YouTube, cu BTS în vizită la expoziția Connect, BTS din New York, pentru că ei sunt cei care au inspirat proiectul. La un moment dat, JK (unul dintre membrii BTS) spune, uitându-se la sculptură: „Cred că vrea să spună că totul este conectat. Este întruchiparea conectivității.” Despre asta este vorba, din ce în ce mai mult. În fond, ei au demonstrat că se poate produce o conectivitate artistică la scară largă, indiferent de țara de origine, de limbă, de gen, de vârstă, de convingeri.
Sursă foto:
Koreaboo.com – https://www.koreaboo.com/news/dispatch-bts-photoshoot-in-new-york-photos-connect/
