„Poezia nu mai este astfel un mod de a supraviețui, ci unul de a muri fără încetare, vers cu vers, până când nu mai poți înceta să mori, iar nemurirea nu mai este decât o moarte care nu se mai termină. Unde dragostea și moartea nu există este o carte intensă, de maturitate.“ Ana Blandiana
Categorie: Fragmente
„Gândul din bucătărie” de Ziza Natur [fragment]
[…] eu îl rumeg pe al meu din oră în oră […]
„O femeie urmăreşte ploaia de la etajul opt” de Angelica Stan [fragment]
[…] își trăiesc încă visul / despre creștere / și progres […]
„Fată, femeie, alta” de Bernardine Evaristo [fragment#2]
asa ei era o fabrică abandonată din Deptford cu pereți de beton, un tavan care se năruia și o adunătură de șobolani care învingea toate încercările de a fi exterminată
„Aventurile unui călător naiv, între mișcare și izolare” de Jan Cornelius [fragment]
Să scrii o carte înseamnă să fii fără ocupație, șomer, să nu faci practic nimic. Asta o știu de la Stela, care locuiește în Mallorca, unde a scris un roman și acum scrie alt roman și când lumea de-acolo o întreabă ce face și Stela zice că scrie un roman, oamenii zâmbesc amabili și spun: nu asta era, de fapt, întrebarea, voiam să știm, de fapt, ce lucrați.
„Au fost odată două orașe. New York și București la 1900” de Mariana Neț [fragment]
La 1865, la finele Războiului Civil American, orașul New York avea deja o tradiție citadină de tip european, care dura de peste două secole. Bucureștiul de abia începea să și o creeze.
„Acid” de Alexandru Buruiană [fragment]
aratați-mi o insulă pe care să evadez
„Fată, femeie, alta” de Bernardine Evaristo [fragment]
„Bernardine Evaristo este una dintre acele scriitoare care ar trebui citită de oricine, oriunde. În poveștile ei se intersectează personaje pragmatice cu istorii captivante despre Marea Britanie de azi.” ― Elif Shafak
„Corpuri de întunecat” de Ciprian Măceșaru [fragment]
Duminică trec pe la tine
cu foarfece, săpăligă, mănuşi…