Prin editorial, semnatarii exprimă atitudinea revistei față de realitatea socio-culturală, economică, educațională etc., opinii argumentate și nepartizane.

Ziua Copilului în România

Întâia zi a lui Cireșar e consacrată stării primordiale a omului: puritatea. De aceea, azi e necesar ca zâmbetele să ne fie curate și jucăușe, ochii luminoși, inimile senine și mintea limpede. Măcar astăzi, înțelepciunea și iubirea noastră să fie jocul. Și să râdem din toată inima! ...

Citește mai departe

Armindenul

Conform calendarului tradițional, pe 1 Mai majoritatea românilor sărbătoresc Armindenul. De asemenea, pe 1 Mai se ține Ziua Pelinului şi Ziua Beţivilor. E o sărbătoare cu dată mobilă, pe 1 Mai celebrând-o doar transilvănenii, bănățenii și moldonenii. În Țara Lăpușului Armindenul se ține de Rusalii iar în Muntenia și Oltenia de Sf. Gheoghe. Armindenul e sărbătoarea populară a Începutului de Primăvară. E cons ...

Citește mai departe

Cățeluș cu părul creț, lasă rața în coteț!

Zdreanță a lui Tudor Arghezi mă trimite cu gândul la primele poezii pe care cei de peste 30 de ani le-au învățat în copilărie, acasă ori la grădiniță. În poezia lui Arghezi câinele hoț este sancționat și condiționat să nu mai fure ouăle din cuibul găinii. Similar, în folclorul copiilor se păstrează versiuni despre cățelușul cu păr creț, ce fură rața din coteț. Deși este pedepsit, furtul raței e un fapt ordi ...

Citește mai departe

Dragobetele sărută fetele. 2017

Dragobetele marchează reînnoirea firii prin iubire. De aceea, se mai numește și Cap de Primăvară. E timpul regenerării naturii și al însoțirii ludice a perechilor de îndrăgostiți prin analogie cu împerecherea păsărilor. Sărbătorirea Dragobetelui, variabilă în deceniile anterioare, s-a împământenit pe 24 februarie. Dragobetele e zeul iubirii în mitologia românească. Tot el îi ajută pe gospodari să aibă un an ...

Citește mai departe

Despre magia darului. Și Moș Crăciun!

Răstimpul zăpezii ține de la intrarea în Postul Crăciunului până spre Alexii. Sărbătorile Sfârșitului și Începutului de An sunt impregnate cu o sacralitate sporită: îngroapă vechiul, nefertilul și murdăria pentru a renaște firea curată, luminată, cum Dumnezeu a lăsat-o. Acum izbucnește magia hibernală a dăruirii. E timpul să ne bucurăm încă o dată de generozitatea a trei moși darnici, ce ne răsplătesc fapte ...

Citește mai departe

Magia (re)numirii

Numele e magic. E un sunet sacru criptat într-un simbol. Cu ajutorul numelui comunicăm cu numinosul. Adică cu lumea celor nevăzute (îngerii, sfinții, duhurile, geniile pământului etc.). E o lume conceptuală a visărilor, visurilor și viselor. Funcția simbolică a numelui, conotația sa e de a reflecta chintesența unei ființe sau a unui obiect. Numele nu e o simplă etichetă, ci un substitut total al persoanei s ...

Citește mai departe

#TranslatingEurope: aliniere la standarde, în pasul piticului

O fi defect profesional, o fi o chestie înnăscută, n-aș ști să spun. Ce știu sigur e că, de ceva vreme, caut și găsesc din ce în ce mai intens nod în papură, în branșa mea, în spațiul literar, la mine în cartier, cam peste tot. La #TranslatingEurope Workshop m-am dus cu cele mai bune intenții, dar tot am de cârtit pe ici, pe colo. Forumul Traducerilor 2016 (#TranslatingEurope Workshop), eveniment organizat ...

Citește mai departe

Actul numirii și însemnarea prin nume

Ce lucru e-n toate și făr’ de el nu se poate? Răspunsul ghicitorii e elemuN - cel mai puternic instrument de comunicare socială. Conține în sine un rost mistic, ce influențează temeinic destinul uman în mod conștient și inconștient. Nomen est omen. Mai exact, numele determină cine suntem și ce devenim în raport cu soarta pe care ne-o alegem. Spre exemplu, numele Harap Alb încifrează în sine un mit condensat ...

Citește mai departe

Fado, Pessoa și alte realități

Street spirit Era ora prânzului când am ajuns în Alfama, cel mai vechi cartier al Lisabonei. Totul era cuprins de o anume lentoare, o paralizie călduță asociată cu toropeala de vară. Din când în când mai trecea câte-o mașină aliniindu-ne pe totuarele înguste după care recuceream străduțele pavate cu pietre cubice. De-o parte și de alta eram flancați de case garnisite cu flori vesele la ferestre. Terasele er ...

Citește mai departe