Creierul din burtă

Dacă te iei după senzațiile „din burtă” când iei decizii sau simți uneori „fluturi în stomac” când ai emoții, află că primești semnale dintr-o sursă neașteptată: al doilea creier. Ascuns în pereții sistemului digestiv, creierul din burtă revoluționează astăzi cunoștințele medicale privind legăturile dintre digestie, dispoziție, sănătate și modul în care gândești

Toți am folosit expresia „mă iau după senzația din burtă”, mai ales când am fost puși să facem o alegere dificilă sau când trebuie să decidem rapid. Ba chiar și atunci când nu știm de ce am făcut cutare lucru sau ne-am depărtat de un anumit om dăm vina pe „burtă”, pentru că nu ne putem explica rațional comportamentul. Uneori credem că e intuiție, dar e ceva mult mai organic. Alteori spunem că soluția s-a ivit de la sine sau că am fost inspirați. Poate și acești factori contribuie, dar în ultimii ani cercetătorii au dat un nume acestui lucru din burtă în care avem foarte multă încredere. I-au spus al doilea creier sau sistemul nervos intestinal pentru că este format din milioane de celule nervoase.

Și nu este deloc mic. Creierul din burtă constă din 2 straturi foarte fine de peste 100 de milioane de celule nervoase, aliniate de-a lungul tractului gastrointestinal, de la esofag până la rect. Spre deosebire de creierul din cap, cel din burtă nu poate rezolva o ecuație și nici nu poate scrie un bilet de dragoste. Rolul său principal este de a controla digestia, de la înghițire până la eliberarea enzimelor care metabolizează hrana și până la controlarea afluxului de sânge care ajută la absorbția sau eliminarea nutrienților. Sistemul nervos din burtă nu produce gânduri, dar comunică în ambele sensuri cu creierul din cap, iar rezultatele sunt remarcabile.

Creierul din burtă declanșează modificări emoționale de anvergură, relatate în special de oamenii care suferă de sindromul colonului iritabil sau care au probleme digestive, cum sunt balonarea, constipația, diareea, durerile de stomac. Timp de multe decenii, cercetătorii și medicii au crezut că anxietatea și depresia contribuie și amplifică aceste probleme. Dar studiile recente au arătat că lucrurile se petrec exact invers. Cercetătorii au găsit dovezi clare că iritarea sistemului gastrointestinal transmite semnale către sistemul nervos central, producând astfel schimbări ale dispoziției.

Aceste descoperiri noi, apărute în ultimele două decenii, ajută la explicarea eficienței tratamentelor pentru colon iritabil și alte probleme digestive, care combină antidepresivele cu terapiile corp-minte, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapia medicală. Cele două creiere ale noastre „vorbesc” unul cu altul, așa că terapiile care ajută unul dintre creiere îl ajută și pe celălalt.

Gastroenterologii prescriu uneori antidepresive pentru cei cu colon iritabil, dar nu pentru că au impresia că problema e doar în capul pacientului, ci pentru că aceste medicamente calmează simptomele, acționând asupra celulelor nervoase din burtă. Intervențiile psihologice, cum este terapia cognitiv-comportamentală, ajută la îmbunătățirea comunicării dintre creierul din cap și cel din burtă.

Activitatea sistemului digestiv afectează cogniția (gândirea și memoria), așa că un alt domeniu de interes este descoperirea felului în care semnalele de la sistemul digestiv afectează metabolismul, crescând sau reducând riscul unor boli cronice, cum este diabetul de tip 2. Este vorba de interacțiunile dintre semnalele nervilor, hormonii din burtă și microbiom, totalitatea bacteriilor care trăiesc în sistemul digestiv.

Microbiomul care trăiește în tractul gastrointestinal joacă un rol esențial în sănătatea acestuia, dar se pare că este important și în legătură cu alte aspecte ale sănătății fizice, de exemplu tulburări inflamatorii ale pielii sau obezitate. Însă cercetările mai noi arată că microbiomul este esențial și pentru sănătatea creierului din cap și pentru întregul sistem neurologic.

Care este legătura?

Miile de tipuri diferite de bacterii „bune” și „rele” din microbiom trăiesc de obicei în echilibru, un echilibru care favorizează bacteriile bune, cele care împiedică proliferarea bacteriilor rele care cauzează boli. Dezechilibrul microbiomului cauzat de inflamații, permeabilitate intestinală sau lipsa varietății bacteriene poate duce la proliferarea excesivă a bacteriilor nesănătoase. Dar și aici se pune întrebarea cine a fost primul, oul sau găina. Proliferarea bacteriilor rele cauzează tulburarea sau tulburarea duce la proliferarea bacteriilor rele?

Noile curente de gândire din neuropsihologie și din studiul problemelor de sănătate mintală conduc spre ideea că tulburarea bipolară, schizofrenia și alte probleme psihologice sau neurologice sunt asociate cu dezechilibrele din microbiom. Orice tulburare a echilibrul normal și sănătos al bacteriilor din microbiom poate determina sistemul imunitar să reacționeze exagerat, ceea ce duce la inflamarea tractului intestinal și, mai departe, la simptome de boală care apar nu doar în corp, ci și în creier. Sistemul conexiunilor și comunicațiilor dintre tractul gastrointestinal și creier se numește “axa burtă-creier”. Unii cercetători speculează că infecțiile apărute în primii ani de viață pot afecta negativ mucoasa tractului intestinal, fracturând axa burtă-creier și interferând cu dezvoltarea normală a creierului. Dar mucoasa poate fi tulburată și mai târziu, de alte cauze, cum sunt o dietă alimentară proastă, antibioticele și chimioterapia.

Pentru a menține sau a restabili sănătatea microbiomului, echilibrul acestuia trebuie să fie mereu în favoarea bacteriilor benefice. Primul pas este o dietă care include probiotice și prebiotice. Din prima categorie fac parte iaurtul simplu, chefirul, brânza de vaci, varza murată, oțetul de mere. Însă rețineți că aceste alimente își pierd calitățile dacă sunt gătite sau procesate. Alimente prebiotice sunt cele care conțin fibre nedigerabile, care fermentează în tractul intestinal, unde sunt consumate de bacteriile probiotice și transformate în substanțe sănătoase. Alimente prebiotice sunt anghinarea, ceapa, usturoiul, andivele, varza, sparanghelul, fasolea, mazărea, ovăzul.

Studiile privind efectele microbiomului asupra sănătății psihice sunt încă la început și necesită confirmări ulterioare privind beneficiile reale ale tratamentului probiotic sau „psihobiotic” al tulburărilor mentale. Deși cercetările privind axa creier-burtă sunt abia la început, descoperirile făcute până acum indică o nouă direcție în tratamentul tulburărilor somato-psihice și arată necesitatea unei medicine integrative. Ea constă din 4 elemente principale care, combinate, ne ajută să ne păstrăm echilibrul favorabil și buna sănătate fizică și psihică. Ele sunt:

1. Dieta

Reducerea glucidelor este esențială pentru sănătatea microbiomului. Dacă vă este poftă de dulce, mâncați fructe. De altfel, includerea unei cantități mari de fibre în dietă contribuie la menținerea unei flore microbiene sănătoase.

2. Exercițiul fizic

Poate că nu ați face din prima legătura dintre sport și flora microbiană, dar studiile arată că cei care se mișcă în mod regulat au parte de un microbiom sănătos și echilibrat.

3. Medicamentele

Nu luați antibiotice decât dacă este neapărat nevoie de ele, pentru că ele au un efect negativ asupra microbiomului.

4. Stresul

Reducerea stresului ne ajută să ne menținem burta fericită. Pentru aceasta, specialiștii recomandă trei abordări psihoterapeutice eficiente.

Prima este terapia cognitiv-comportamentală. Pe parcursul acestei terapii clienții învață tehnici și metode care urmăresc modificarea comportamentelor neplăcute și influențarea în bine a dispoziției. Această abordare influențează axa creier-burtă și ameliorează simptomele.

A doua abordare este relaxarea musculară progresivă. Această practică orientează atenția asupra fiecărei grupe musculare în parte, cu intenția de a o relaxa. În felul acesta oamenii învață să-și dea seama când au mușchii încordați și unde, putând să prevină contracturile cronice și durerile. S-a dovedit eficientă în tratarea tulburărilor gastrointestinale, în combinație cu terapia cognitiv-comportamentală.

A treia abordare este meditația ghidată. Există multe tipuri și fiecare terapeut își poate personaliza abordarea. Dar meditația, indiferent de tipul ei, este un exercițiu excelent pentru echilibrarea sistemului nervos, reducând anxietatea și îmbunătățind dispoziția.

Așa că data viitoare când trebuie să țineți o prezentare și începeți să simțiți greață sau când sunteți stresați și vă doare burta, amintiți-vă de axa creier-burtă și nu vă mai spuneți că „e totul în capul meu”. Nu, e și în burtă. Dar mai ales în legătura dintre cap și burtă. Creați-vă o rutină de exerciții fizice, schimbați dieta și treceți pe fibre și legume, învățați o tehnică de relaxare. Iată câteva instrumente la îndemână cu care vă puteți îmbuna cele două creiere: pe cel din cap și pe cel din burtă.