Între sunetele stârnite de claxoane şi frâne, de ieri, se pot auzi sunetele intime ale paginilor citite.
Îmi place să-mi imaginez cum ar arăta 12 ore de lectură în aer liber, în mijlocul bucureştenilor. Cred că şi lui Tache Ionescu i-ar fi plăcut, pe strada ce-i poartă azi numele, în grădina Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, să vadă alăturaţi oameni din medii diferite aruncându-şi ocheade la ce anume citeşte celălalt.
În „Grădina de citit” găsim un alt Tache – un motan flausat, movaliu şi încercănat – mascota spaţiului cultural. Despre grădina lui Tache, despre lectură şi relaxare, despre program şi reguli aflăm mai multe de la Anca Râpeanu, directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.
SemneBune: De luni, 21 iulie 2014, de la 9:00 la 21:00, zilnic, „Grădina de citit” găzduieşte pe oricine? Chiar şi oameni care nu au chef de citit? Nu de altă, dar statistică arată că suntem codaşi la lectură şi achiziţie de carte.
Anca Râpeanu: Da, ai punctat bine – Grădina de citit e pentru toţi, indiferent ce şi cât citesc. Doresc să citească filosofie grea şi clasici ruşi? Foarte bine, îi primim să cadă pe gânduri în Grădina de citit. Citesc horoscopul sau doar ce-au postat prietenii pe Facebook? La fel de bine, hamacul îi primeşte pe toţi. Citesc „SemneBune” sau „Cosmopolitan”? Citesc de pe hârtie sau de pe fel de fel de ecrane? Îi aşteptăm cu umbră şi ceva linişte, să se odihnească în voie sub dud, vişin sau nuc.
SB: „Grădina de citit” pare un proiect ambiţios la umbra pomilor din curte, dar este meteodependent. Ce alternative sunt dacă începe ploaia de vara?
AR: Opţiunile nu sunt chiar multe, însă nu sunt nici rele. Plouă în grădina dar nu poţi lăsa cartea din mâna? Te adăposteşti în biblioteca, în sala de lectură sau chiar pe hol, căci şi înăuntru este net bun şi gratis. Numai o rugăminte, ai milă de pernă pe care ai folosit-o şi du-o la locul ei (sub scară) înainte să fugi de ploaie.
SB: Decorul din Grădina lui Tache a fost construit din europaleti donaţi şi muncă voluntară. Admirabil! Crezi că se pot implica şi mai multe resurse umane pentru a sprijini un proiect cultural?
AR: Nu doar cred, ci se întâmplă deja. Ieri am avut lansarea oficială şi deja avem 3 propuneri noi. Interesante, zic eu, însă le vom dezvălui la timpul potrivit.
SB: Ai adunat minunate experienţe în meseria de bibliotecar. Cum e să fii directorul unei reţele de biblioteci care însumează 33 filiale, împânzită din centru spre periferia Bucureştiului?
AR: Ei, uşor nu e. Dar e frumos. Şi sper să fie din ce în ce mai frumos. Eu o iau ca pe o provocare aproape personală – în zece ani îmi doresc să nu existe om pe stradă, pe orice stradă din Bucureşti, care să nu ştie unde e biblioteca din cartierul lui. Reţeaua asta de 33 de biblioteci publice e singura din Bucureşti care face împrumut GRATIS la domiciliu. Şi tot singura care funcţionează la nivel de cartier. Şi nu ne oprim aici – toate cele 33 de filiale au deja de ani buni calculatoare cu acces gratuit la internet, au wi-fi unde oricine poate să se conecteze. Astea sunt doar serviciile de bază. Unde mai pui că nu există zi să nu se întâmple ceva într-una dintre biblioteci… de la cursuri de iniţiere în IT, ajutor la teme, educaţie financiară, baze de date de legi sau ateliere practice, în fiecare zi Biblioteca Metropolitană Bucureşti are ceva de dat bucureştenilor. Şi-atunci cum să nu fie frumos să fii într-o poziţie în care să pui umărul la generaţii noi, mai deştepte, mai reuşite? Sunt mândră şi onorată!
SB: Aşteptăm evenimente literare, conform istoriei care a marcat locul acesta, dincolo de invitaţia pe care o faceţi constant de a împrumuta cărţi pentru citit. Apropos, aveţi o evidenţă centralizată a genurilor literare în urmă cererii publicului? Mă gândesc că un eveniment care să răspundă aşteptărilor ar atrage şi mai mult public.
AR: Vom avea evenimente literare, căci e în tradiţia noastră. Cenaclul Literatorul continuă, vom aduce şi noutăţi pe partea de evenimente literare. Îmi doresc cu ardoare să ducem literatură contemporană în bibliotecile de cartier, să întâlnim autori cu fanii lor nu numai prin lectură, ci chiar să-i punem faţă în faţă, să-i vadă, să-i audă, să-i pipăie.
Vom avea şi alte feluri de evenimente, deloc literare şi vom crea şi alte tradiţii. Anul asta e un an de încercări – vedem ce putem face şi cum e receptat de bucureşteni, apoi tragem linia şi rafinăm, îmbunătăţim.
Cât despre o evidenţă a popularităţii pe genuri literare, cred că nu e chiar relevantă – fondul nostru de carte acoperă toate domeniile cunoaşterii – avem cărţi de psihologie, avem istorie, biografii, avem ghiduri turistice şi avem beletristică. Apoi, în fiecare filială domeniile circulă puţin diferit, reflectă comunitatea pe care o serveşte mica bibliotecă de cartier.
Dar da, literatură este domeniul cel mai popular în rândul utilizatorilor noştri, mai ales cea americană sau engleză. Scriitorii scandinavi primesc în ultima vreme o atenţie mai mare, clasicii sunt căutaţi în continuare, SF-ul are un trend ascendent.
Mult succes!
___
Foto: arhiva BMB
