Etichetă: Bianca Dobrescu

( „trebuie să fim norocoși că avem ocazia să ne cunoaștem părinții mai întâi bătrâni, apoi să luptăm cot la cot cu ei pentru supraviețuire văzând drumul parcurs spre a deveni ceea ce au fost atunci când i-am cunoscut”, se amăgea Olivia

V avea niște ochi colorați pe care i-am observat în timp, nu era prea înalt, și nu credeam să-i fi atras atenția într-un sens bun or că s-ar fi uitat la mine altfel decât la o oarecare. Nu era nimic. Salivam din umbră. Nici nu știam de ce îmi place așa tare, că de frumos… nu era wow, avea mai mult un aer de neîngrijit, de pe ici și pe dincolo.

Pe ziarist l-am trimis în mă-sa şi probabil s-a dus. Nu l-a mai născut iar şi iar. Atât i-a fost.

Eram prin mai, când m-am trezit singură în Piazza San Marco. Mă uitam în stânga, dreapta… nimic. Sunam şi-njuram vocea nenorocită ce repeta“Abonatul pe care l-aţi contactat…” (Trebuia să-şi bage telefonu’-n dos. Asta trebuia).

scocârlozul este o boală încă neinventată a diabeticiilor. îţi cade pielea atunci când te aştepţi mai puţin o aduni o rulezi şi o vinzi în piaţă la tarabe de doi lei gustă unu doi trei marfă vândută.