Cosmin Dominte aka Jazz 8 în Slam Poetry Bucharest

403390_429493053748515_1919550530_nDacă acum o săptămână v-am atras atenția asupra primului concurs național de Slam Poetry, astăzi stăm la taclale cu cel care ne-a luat premiul și reprezintă România la Paris. Ei bine doamnelor, domnilor, cuminți, cu ceaiul în față întâmpinați-l pe Cosmin Dominte.

: Din mine roade curiozitatea. Și întreb, și întreb. Cosmin Dominte este cunoscut drept Jazz 8.  De unde până unde?

Cosmin Dominte: Sunt actor și muzician. Sunt din Galați, mi se spune Jazz de când eram mai mic, numele de scenă este Jazz 8 pentru că oricum porecla era Jazz … iar eu am pus 8-ul fiindcă sunt născut pe pe 8 aprilie, dimineața, la 8:08 și cumva mi s-a părut mișto faptul ăsta, mai ales că și doctorilor de au ținut morțiș să-i precizeze mamei mele : „ia uite copilul tău e născut pe 8 la ora 8:08…e un semn asta…hahaha” si….na…de aia l-am pus. În plus sunt și în numerologie numărul 8 și…mi s-a părut interesant cum în chestiile astea sunt guvernat de cifra 8.

BD: Zi-mi de unde-ți iei inspirația. Ai un scriitor preferat?

CD: Din lume…din viața de zi cu zi….din tot ce văd în jur… nu am autori și poeți favoriți…citesc tot ce prind, când pot și am timp liber pentru așa ceva. Sunt unii care îmi plac mai mult decât alții, evident, însa nu am pe cineva FAVORIT, eu iau literatura ca un întreg și văd cu cine rezonez, cu cine nu, etc.

BD: Cum ai auzit de Slam? Ce te-a făcut să participi la concurs? Credeai că vei devenii fericitul câștigător? Ei?

CD: Știam ceva vag pentru că am văzut filmulețe de prin USA. Habar nu aveam că se întâmplă la noi și că există o „lume slam poetry” și aici. Am fost invitat primind un mesaj pe pagina mea de artist. Am răspuns că vin, deși eu nu știu mai nimic despre lumea asta. Eu doar scriu de mult timp & fac muzică … chiar și ce scriu pentru activitatea mea muzcială se poate performa/recita … întotdeauna, am ținut ca materialele mele să transmită ceva. Să determine receptorul să își pună întrebări, sau să rezoneze…sau să mă contrazică. Să îl trezesc, să aibă o reacție, orice ar însemna asta, să nu rămână inert și indiferent. Eu cred foarte mult în spiritul artistic, în puterea de creație a cuiva, de asta și vezi imediat cine e artist și cine o face de dragul de a o face, de a obține niște bani sau notorietate, succes sau ce naiba o mai fi vrând să obțină.  Sunt mulți care scriu și nu o fac decât cu scopul de a pune cât mai multe cuvinte frumoase/complexe pe centimetru pătrat … fără să spună sau să exprime nimic , asta pentru că ei au ca SCOP succesul … când el ar trebui să fie un REZULTAT. Succesul e rezultatul faptului că îți faci treaba bine. ORICARE ar fi ea. Când faci ceva bine pentru că vine din tine, din suflet și nu doar din minte / născut din dorința de a obține ceva, atunci e cum trebuie. Cand ai ca SCOP succesul, iei cele mai proaste decizii ca să îl obții, ca atare faci… nimic. Un nimic drăguț cu care vrei să demonstrezi altora „uitați, eu sunt… eu pot… „.

Nu, nu m-am gândit că voi câștiga! Am zis „hai că e bine. Am niște timp liber și o ocazie de a mă adresa unei mulțimi noi”. Nu m-am gândit pentru că îmi imaginam că lumea asta are „bijuteriile” ei … oamenii care numai asta fac… care trăiesc și respiră slam poetry. Și am zis că nu pot eu,  care vin din altă lume,  să am pretenția de a excela pe „târlaua” altcuiva. Am spus că e doar o ocazie mișto și o provocare nouă.

BD: Spune-mi despre viața de actor, muzician. Cum ai ajuns să faci și una și alta, mai ales de ce astea și nu altceva, cum a fost începutul? 

CD: Mă gândeam de mic la actorie. Numai că părea un vis îndepărtat. Un moft. Pe măsură ce am crescut, chestia asta s-a amplificat în mine în loc să se stingă și să îmi doresc și eu că tot omul un program de 8 ore în care să fac cât mai puțin și să primesc cât mai mulți bani,  să îmi iau un Logan în rate și să-mi duc nevastă și copilul într-o vacanță la mare timp de o săptămână,  după care să reiau același „dans”. Și uite așa, după ce am lucrat în construcții, ca barman, în producție publicitară, am ajuns și trezorierul a 4 Județe: Galați-Brăila-Vrancea și Buzău. Ei și… nici măcar așa nu mă simțeam bine. Ba chiar mă gândeam „asta e viaţă? De acum încolo numai asta o să fac? Nimic altceva?” şi nu m-am simţit bine până nu am avut curajul să mă iau în serios şi să devin ce simţeam eu că trebuie să devin. Şi m-am luat în serios, şi am ajuns să fac ce simţeam că vreau să fac de mic: muzică & actorie. Nu neapărat în ordinea aia. De ce actor și nu altceva? Mi se pare fascinant să înțelegi cum gândesc și alți oameni, să poți să dai viață altcuiva, pentru câteva ore. Altfel spus: să îmbraci mecanismul psihologic al altcuiva şi să vezi ce iese din combinaţia asta de mijloace ale tale + mecanismul psihologic al altcuiva.
Cât despre muzică, am crescut cu muzică bună. Mama mea asculta de la James Brown sau Elvis Presley până la Led Zeppelin, Dire Straits, Michael Jackson, Whitney Houston, etc…
Iar eu am preluat. Am adăugat: Sex Pistols, The Prodigy, Limp Bizkti. Korn, Rage against the machine, Busta Rhymes, Jay Z, Eminem multe altele care erau când creşteam eu şi mi-am format o cultura muzciala care e oglinda vremurilor pe care le-am prins. Și nu ştiu… la fel: simţeam mereu muzica, învăţam piese pe de rost, nu numai versuri ci și unde e o schimbare de ritm, ce instrumente ies, ce intră, care cum se opreşte, totul … şi după aia mi-am DAT SEAMA că aud totul şi că ascult muzică puţin altfel decât alţi prietenaşi. Mai târziu am înţeles că m-am născut cu „ureche absolută”, habar nu am de unde vine termenul ăsta şi ce înseamnă că sună aşa … popular cumva. Dar am înţeles că la fel e şi cu actoria; dorinţa mea de a face muzică se manifestă uşor, prin diverse tentative de a-mi imagina o piesă cap coadă, de a inventa muzică pe loc.
Și m-am apucat uşor. Evident că şi în cazul actoriei şi al muzicii au existat circumstanţe şi întâmplări care au influenţat direcţiile alese şi rezultatele obţinute.

BD: Ești unul dintre cei care își compun singuri piesele, corect? Despre ce scrii mai exact?

CD: În principiu da. Dar colaborez şi cu alţi producători pe partea instrumentală… de scris, da, eu îmi scriu tot, ÎNTOTDEAUNA!

Depinde. Despre multe chestii, după cum spuneam: textele mele sunt oglinda societății şi a vremurilor în care trăiesc.

 

Mai multe despre Cosmin?

Pagina trupei sale: aici. 

Pagina label-ului/crew-ului artistic pe care l-a înființat: aici.

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Editor SB

Studiază filosofia, scrie poezie, este efervescentă și o cititoare împătimită. A fost premiată la Concursul IDC în 2011 este și activistă culturală. A debutat cu poezie la Ed. Grinta în volumul „Toamna asta citim Kafka” (2012). Face jurnalism economic și cultural. Nu-i plac mușchii și lichelele.

Număr articole publicate : 90