Circuitul gunoierilor [1]

(fragmente)

 

 

 

 

Sunt doar un culegător, a spus el,

E-un hobby, nu mod de subzistență. Ori

            cum, nu p-aci. Vânător de comori,

la geocaching, la dat cu jula. . .

 

*

 

skawage, engleză medie :: vamă – din

 

escauwage, franceză veche nordică :: inspecție – din

 

scēawian, engleză veche :: a se uita la – sau, mai recent,

 

prin „alunecare semantică”, în engleză :: show, a arăta –

 

*

 

Agenții de descompunere și detritivorele definitivează procesul consumând ceea ce rămâne de pe urma gunoierilor –

 

*

. . .       . . .       . . .

 

*

 

O tot vedeam. Avea cam cinșpe ani.

Cu bicicleta, în serile lungi,

pe AA[2], unde-i catran și pietriș,

pe la alde Lindsey pân-la bazin,

la pietrărie. Licurici prin vreji

de soia. Rândunici pe deasupra.

Ea nu se grăbea nicicând. Odată,

 

când burá, a tras pe dreapta – atunci

am văzut că pe roata din spate

căra, ca-n cobúri, ciorchini de cartoane

de lapte ca, mergând, să-și dea efect

la marfă. Când, preten-su auro-

lac-café, a sărit cu plita-n aer.

Ea n-a murit, dar i s-a topit fruntea

 

și degetele, când s-a ferit, părul,

puțin dintr-o ureche, buza, na!,

fată norocoasă. Rânduri, rânduri,

coceni mii, nalți, drepți, parcă pieptănați,

cu semn la douăzeci o dată, sem

ințe recente de laborator,

Agrigold 7453, Agrigold 6583. . .

 

*

. . .       . . .       . . .

*

 

Zi-mi, unde doare? Numai aici nu –

 

*

 

– obloane praf, divane

putrede, imprimante

străvechi-de-opt-ani,

mașini de iarbă, scule, alte scule, che

 

stii, ghivece sfărmate, printre multe

altele grămadă în

șopron: cât despre mine,

mai puține iubiri, dar

 

mai înghesuite. . . iar acolo, ’n spate,

lemnele ude unde

s-au fătat căpriorii

ast’ primăvară, iar mai încolo, ’ntre

 

hortensiile cu frunză de stejar și

boscheții răriți

din rațiuni estetice – mai puțin

de greblat, mai mult soare, iarbă (și-astfel

 

scăzând complexitatea

sistemului cu totul:

alt circuit de feedback pozitiv dus) –

acolo, dincolo

 

de casele mari din sat,

acolo, dincolo de manichiură,

de ferometalu-n franciză, de fast

food-uri, centre tatuaj,

 

zone cu magazine și suburbii,

dincolo, șoproanele prăvălite,

unde rânduri, rânduri,

se-ntind lanurile împânzind țara,

 

lanuri de porumb, soia,

zece mile, și-ncă o

sută, încă o mie

de mile numai coceni verzi și bogați. . .

 

*

 

*

 

Scoți perfuzia  puls 16               trage –

 

*

 

Cu ecuația Poisson vom descrie

distribuția probabilităților

la mutații aleatorii afectând

(„lovind”) celulei câte o genă („ținta”):

 

*

 

Pune pe geana-nchisă degetul umed –

 

*

 

 

*

 

Joacă-Enigma       numără borcane, zor! zorn!

 

*

 

Stejarii lui Rick s-au uscat fiind de-un soi –

mană de castan, carii-n frasini, stejar fript,

zgârca ulmului, făinări la rădăcini,

gubăvia plopului, scoarță bălită –

 

*

 

Cantitatea de carburant fosil utilizat anual la incinerarea recoltei de cadavre nord americane a fost estimată la echivalentul a ceea ce ar consuma un automobil în peste optzeci de trasee dus-întors până la lună.

 

*

 

Noapte bună, lună, noapte bună, IECA[3]

 

noapte bună, (fals citându-mă) fermă, lan

 

noapte bună, zgomote-n tot locul, pieptăn, noapte bună –

 

*

 

Un corb :: rearanjând carnea –

 

*

 

O voi face-o –

 

*

. . .       . . .       . . .

*

 

Grăunte :: celulă :: silabă           sunt fiul

 

*

 

Cu un tampon    semnați aici    E mama mea

 

*

 

Deci care-i subiectul?     Apă de gură –

 

*

 

*

 

Și-acum abur sec         și cânt de perechi

 

de porumbi mai des    sparte decât crezi

 

fluier d-erburi mai       grav ca suflul ei

 

pân’ ce gaița ta                        ie ceartă cicăliri

 

clipă prin uși               oare-n vânt limpeziri

 

dar copacii suflă         mocnesc         pe sus

 

pe când împânzind      satul tot pornesc

 

mașini tunate               iarăși gutural

 

pe un drum de țară      luminat să vezi

 

iute care poate             trece pe-unde

 

pornesc toți                 și-mpreună      nu acum –

 

*

 

*

 

Desfă nodul

pumnului

și uită –

 

*

 

*

 

Drum scurt cu             van-ul, coborâm cu

toții opt acolo,             ’n căldură,

 

mâneci albe-a              sudate, mănuși

de damă scoase –        ne facem vânt.

 

Muncitorii                   au instalat

un cort mare bleu        să putem su(s)

 

porta lângă groapă       soarele,

brutal toată                  ziua, de parcă

 

oprit deasupra noastră,            deși

s-a furișat, ram                        cu ram, două

 

coroane ample            de ulm – lungul

cortegiu de                  vecini, prieteni,

 

vârstnici, cliente          la salonul

cosmetic, membrii       marcanți din club. . .

 

Lumea e plină             de rugăciuni

la care se ajunge          după,

 

zise el. Priviți sus        prin copaci –

frunzele                      răsucite, parc-ar

 

ține-n frâu                    sau suferind tăcut,

sau acum,                    deschise palmat, mult-

 

i-fin-nervurate             și fie

de cald sau tristețe,      făcând semn –

 

*

 

Spune-mi ce relație ai cu durerea și o să-ți spun cine ești!

 

*

 

*

 

Mă uit             la copaci         ei ar putea fi una

din cele           lipsindu-mi      mai mult de pe pământ

 

*

 

*

 

Acoper-o         când doarme

 

*

 

*

 

Sub iederă

e piciorul-caprei

 

și pestrița fina

salvie-a ei bleu

 

cu cian toate-un

labirint haotic

 

de rădăcini

că trăgând una dai

 

liber la tras

alte multe de mulți

 

metri și sub ele

pachysandra

 

păturită-ntinsă

brusc dezvelită

 

țâșnind dreaptă

dantela de ferigi

 

flămândul de soare

patos pal al

 

hostei curtea

ce-o găsesc sub curte

 

ca pe sub

minte o altă minte –

 

*

 

Dar copacii nu există doar în prezent. Ei își amintesc trecutul și anticipează viitorul. . . Cum își amintesc copacii, nu știu. N-am reușit să aflu până acum.

 

*

 

*

 

ca sub sânger ferigi

ca sub grămezi

 

de frunze baloți

de paie rupți grămezi

 

de coșuri de flori

sfărmate după

 

sărbători și cioburi

de ghivece

 

la culcuș

de intemperii și sub

 

toate duhnind

frunzele mulciul devin

 

pământ gras iar

îl car tot roabă cu

 

roabă hrănind

substratul caustic

 

unde flămânda

ilice ca și

 

lăcrămioara ne’nfiptă

ar crește

 

l-aștern       hrănesc

cu pământ pământul –

 

 

*

 

Nota autorului la „Circuitul gunoierilor” (“Scavenger Loop”)

Am răscolit operele multor altor autori pentru a compune acest poem. Printre cei pe care i-am citat direct se numără Bernd Heinrich (Life Everlasting), Melanie Challenger (On Extinction), Frederick Seidel (“Green Absinthe”), Monsanto Corporation (specificații de produs disponibile online), Ron Sterk (“Crunch Time for Midwest Corn Growers”), Richard Conniff (“What Are Species Worth?”), Louise Gluck (“First Snow”), Edward Taylor (“Meditation 49”), Mario Santiago Papasquiro (“Advice from 1 Disciple of Marx to 1 Heidegger Fanatic”), Gerard Manley Hopkins (“The Starlight Night”), Margaret Wise Brown (Goodnight Moon), W. S. Merwin (“Elegy,” “Words from a Totem Animal,” “Trees”), Ernst Junger (On Pain), Brenda Hillman (“Light Galaxies Sleep for our Mother”), Colin Tudge (The Tree) și Nick Reding (Methland). De asemenea, am inclus trimiteri la paginile Asociației Medicale Americane, Departamentului de Agricultură al Statelor Unite, precum și Wikipedia și Facebook.

________________________

[1] Poemul-titlu al volumului Scavanger Loop, proaspăt apărut la editura W.W. Norton (n.tr.);

[2] Indicativ de drum local districtual, „județean”, nu statal sau federal.

[3] Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, folosiți în tratamentul hipertensiunii și al insuficienței cardiace congestive (n.tr.).

 

 

Selecție și traducere de MARGENTO

 

*

[o parte dintre aceste fragmente au fost prezentate de David Baker la Festivalul Internațional de Poezie de la Sibiu, septembrie 2014]

*

David Baker este autorul a șaisprezece cărți, cele mai recente fiind volumul de versuri Scavenger Loop (W. W. Norton, 2015) și cartea de eseuri Show Me Your Environment: Essays on Poetry, Poets, and Poems (Michigan, 2014). Volumul său Never-Ending Birds a primit distincția Theodore Roethke Memorial Poetry Prize în 2011. În 2009, Editura Vinea a publicat Omul Alchimic, o selecție din poezia sa realizată și tradusă de Chris Tănăsescu. Trăiește în Granville, Ohio, deține titlul de Thomas B. Fordham Chair of Poetry la Universitatea Denison și este redactorul de poezie al publicației The Kenyon Review.

 

 

 

 

 

David Baker From “Scavenger Loop”

 

 

I’m just a picker, he says.

It’s a hobby, not subsistence. Leastways not

       hereabouts. Treasure hunter,

       geocacher, scrounge . . .

 

*

 

skawage, Middle English :: customs—as from

 

escauwage, Old North French :: inspection—as from

 

scēawian, Old English :: to look at—or lately

 

with some “semantic drift,” English :: show—

 

*

 

decomposers and detritivores complete the process by consuming

remains left by scavengers—

 

*

…

*

There we saw her.   She was fifteen maybe.

Saw her riding her bike long evenings on

down old AA where it all turned blacktop

and gravel past the Lindsey place farther

than the quarry pool. Evening fireflies

above the soybeans. Swallows in the air.

She was never in a hurry.   Once in

 

a little sprinkle she pulled off the road

so we saw slung over her back wheel like

saddlebags a cluster of plastic milk-

cartons she used riding around to tweak

her product. A week later her huffer-

chef-boyfriend blew up their stove and him with it.

She didn’t die though her forehead melted

 

and a few fingers fighting it off and

her hair, part of one ear, top lip, you know,

lucky girl. Row on row by the thousands

of tall stalks growing so straight they seem combed,

every twenty rows a seed sign to mark

varietals of the labs’ latest tests,

Agrigold 7453 Agrigold 6583 . . .

*

…

*

Tell me, where does it hurt? Everywhere else—

*

—broken shutters, musty box

springs, two ancient-at-eight-years-

old laser printers

and all manner of lawnmowers, power-tools, hand-

 

tools, shredded planters, to name only a bit

of the stuff crammed

in my barn: as for me,

fewer loves in my life, yet more

 

amassed . . . and there,

out behind the barn, the pile of water-logged lumber

where the new fawns this

spring were born, and farther yet, between

 

oak-leaf hydrangea and scrub trees

I’ve thinned out

for cosmetic sake, for fewer leaves to rake,

for more sun, thick grass (thus

 

the complexity of the whole

system diminished:

another positive feedback loop lost)—

there, beyond

 

the village’s big houses,

there, past nail parlors,

the franchise hardware shop, fast food shacks

and tattoo sheds,

 

beyond the strips, the burbs,

there, the sunken barns

where row on row

the fields spread, running out through the country,

 

the corn fields, the soy beans,

for ten miles, a hundred

more, for

a thousand miles of rich green stalks . . .

*

*

Removal of IV     pulse 16     pull—

 

*

 

Use the Poisson equation to describe

the probability distribution

of random mutations in a cell that

affect („hit”) a particular gene („target”):

 

*

 

Touch the eyelid closed with a damp finger—

 

*

 

 

                       *

 

Playing Clue       counting her bean jars pinging—

 

*

 

Rick’s oaks died because they were all alike—

chestnut blight, emerald ash bore, oak wilt,

Dutch elm disease, laminated root rot,

aspen canker, bacterial wetwood—

 

*

 

The amount of fossil fuel required to cremate the North American

                        crop of bodies each year has been estimated to equal what an

                        automobile would use in more than eighty round trips to the moon.

 

*

 

Good night moon good night ACE inhibitors

 

good night (to misquote myself) farmhouse, fields

good night noises everywhere good night comb—

 

*

 

One raven :: rearranging the meat—

 

*

 

I will do it—

 

*

…

*

Kernel :: cell :: syllable       I am her son

 

*

 

Use the swab     sign here       She is my mother

 

*

 

So what’s the subject?       water for the gums—

 

*

*

Meanwhile the haze air          and that calling pair

 

of doves farther apart             than you might suppose

 

flutes made of grasses            lower than her breath

 

until a jay cuts through           that scold that nag

 

on a moment’s light                washing of breeze

 

yet all the trees blow              and simmer     above

 

which now many miles          across the village

 

the hot rods start up                guttural again

 

on a lit dust track                    to see in a few

 

minutes which one may         cross over where

 

they all set off once                together     not now—

 

*

*

Untie the knots

of your knuckles

forgetting—

 

*

*

A short ride in            the van, then

the eight of us                        there in the heat,

 

white shirtsleeves       sticking, the women’s

gloves off—               fanning our faces.

 

The workers               had set up

a big blue tent                         to help us at grave-

 

side tolerate               the sun, which

was brutal all              afternoon, as if

 

stationed above us,    though it

edged limb to             limb through

 

two huge covering     elms—the long

processional of           neighbors, friends,

 

the town’s elderly,     her beauty shop

familiars, her              club’s notables . . .

 

The world is full        of prayers

arrived at from                       afterwards,

 

he said. Look            up        through the trees—

the leaves,                  curled there as

 

in self-control                        or quietly hurting

or now open, flat-      palmed, many-

 

fine-veined,                and whether from

heat or sadness,          waving—

*

 

Tell me your relation to pain, and I will tell you who you are!

 

*

 

*

I am looking   at trees          they may be one

                        of the things       I will miss     most from the earth

 

*

*

cover her         when she sleeps

 

*

*

Under English ivy

the Bishop’s weed

 

and its variegated

soft sage blue-

 

and-teal each plant

a labyrinthine mass

 

of roots so pulling

up of one mandates

 

the pulling now of

many, many-yards

 

long and under these

the pachysandra

 

folded splayed but

uncovered suddenly

 

to spring upright

the lacelike tendril ferns

 

the hard starved-for-sun

pale pathos of the

 

hostas the yard beneath

my yard I find

 

as though beneath the

mind another mind—

 

*

 

But trees do not dwell only in the present. They remember the

                        past, and they anticipate the future. . . . How trees remember, I

do not know. I have not been able to find out.

 

*

*

 

as under dogwoods ferns

as under mounds

 

of leaves and rank half

bales of straw a mass

 

of hanging baskets

trashed after our glad

 

seasons and shards of

terra cotta pots

 

soft shouldered from

weathering and under

 

all of this the reeking

leaves and mulch become

 

rich loam again

I wheel it all barrow

 

by barrow to feed

the acrid hardpan

 

where the hungry

hollies the shallow-

 

rooted lilies of the

valley try to grow

 

I trowel it in     I

feed the earth the earth—

 

*

Notes to “Scavenger Loop”

 

I have rummaged through many other writers’ works to compose this poem. Among those I directly quote or cite are Bernd Heinrich (Life Everlasting); Melanie Challenger (On Extinction); Frederick Seidel (“Green Absinthe”); Monsanto Corporation (online product information); Ron Sterk (“Crunch Time for Midwest Corn Growers”); Richard Conniff (“What Are Species Worth?”); Louise Gluck (“First Snow”); Edward Taylor (“Meditation 49”); Mario Santiago Papasquiro (“Advice from 1 Disciple of Marx to 1 Heidegger Fanatic”); Gerard Manley Hopkins (“The Starlight Night”); Margaret Wise Brown (Goodnight Moon); W. S. Merwin (“Elegy,” “Words from a Totem Animal,” “Trees”); Ernst Junger (On Pain); Brenda Hillman (“Light Galaxies Sleep for our Mother”); Colin Tudge (The Tree); and Nick Reding (Methland). I have referred to sites provided by the American Medical Association, the United States Department of Agriculture, and both Wikipedia and Facebook.

 

*

[some of the excerpts above were presented by the author at the Sibiu International Poetry Festival in September 2014]

*

David Baker is author of sixteen books, most recently Scavenger Loop (poems, W. W. Norton, 2015) and Show Me Your Environment: Essays on Poetry, Poets, and Poems (Michigan, 2014).  His Never-Ending Birds was awarded the Theodore Roethke Memorial Poetry Prize in 2011.  In 2009 Vinea Press published his Omul Alchimic, a selection of his poems translated into Romanian by Chris Tanasescu.  He lives in Granville, Ohio, holds the Thomas B. Fordham Chair of Poetry at Denison University, and serves as Poetry Editor of The Kenyon Review.

 

Lasă un semn

comentarii