Parte din redacția SemneBune s-a bucurat de Târgul Internațional Gaudeamus, ca un copil în magazinul de jucării. Ne-am plimbat printre rafturi, ne-am golit buzunarele și am plecat cu teancuri de volume în brațe. Winter is coming! Vă povestim despre cum ni s-a părut ediția 2015 și cu ce am plecat acasă, ce volume ne vor umple diminețile, la cafea, serile și momentele de pauză.
***
Cea de-a XXII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus a adus câteva noutăţi editoriale interesante, pentru cititorii de toate genurile literare. În primul rând, mi-au atras atenţia lansările unor cărţi mult aşteptate ce fac parte din serii, cum ar fi volumul al doilea din trilogia „Al cincilea val” de Rick Yancey, intitulat „Marea nesfârşită”, sau publicarea continuării seriei Miss Peregrine prin volumul „Oraşul pustiu” de Ransom Riggs, ambele apărute la Grupul Editorial ART. La standul Editurii Nemira, fanii trilogiei Delirium de Lauren Oliver au fost încântaţi să găsească ultimul volum al seriei – „Requiem”, iar cei care abia aşteptau continuarea cărţii „Magicienii” de Lev Grossman (comparată în repetate rânduri ca atmosferă cu seria Harry Potter), au plecat acasă cu volumul al doilea – „Regele Magician”.
În al doilea rând, m-am bucurat să găsesc republicată (la Grupul Editorial ART) o carte ce era de negăsit în ultimii ani şi pe care abia aştept să o recitesc, de data aceasta în format fizic. Este vorba despre minunata „Dacă într-o noapte de iarnă un călător”, scrisă de Italo Calvino folosind o tehnică narativă foarte originală. Nici noua ediţie a seriei Harry Potter, apărută la Arthur (imprint al Grupului Editorial ART), nu este de lepădat.
Am descoperit, de asemenea, cărţi publicate pentru prima dată sau republicate, scrise de autori pe care i-am citit cu plăcere în trecut şi pe care plănuiesc, cu această ocazie, să îi revizitez. De exemplu, nu este de ratat nicio şansă de a-l citi pe marele Julio Cortazar, care m-a cucerit cu „Câştigătorii” şi pe care îl putem redescoperi acum în volumul de proze scurte (specialitatea argentinianului) „Axolotul. Povestiri cu cronopi şi glorii” (Grupul Editorial ART). Muriel Burbery, autoarea „Eleganţei ariciului”, revine la Editura Nemira cu „Viaţa elfilor”, axată, ca şi în cartea anterioară, pe deconstrucţia psihologică a personajelor aflate la vârsta copilăriei. Controversata aşa-zisă continuare a cărţii „…Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee – „Du-te şi pune un străjer” – este disponibilă după târgul Gaudeamus şi cititorilor din România, prin publicarea ei la Editura Polirom.
Nu în ultimul rând, am descoperit cu plăcere două edituri noi pe piaţa românească: Hecate, de la care m-au atras în mod deosebit volumele „Trupuri subversive”, prima istorie a artei tatuajului feminin occidental, şi „Graffiti la feminin”, o radiografie a artei stradale internaţionale realizată de artiste; şi Grupul Editorial frACTalia, la care au apărut mai multe volume de debut ale unor poeţi români contemporani.
Cărţi, cărţi, cărţi… cât vezi cu ochii. Timp de lectură să fie!
Cristina Poșircaru
***
Raportat la Gaudeamus-ul de anul trecut, cel de anul acesta a fost unul foarte scurt. Însă, mi-a fost de-ajuns să trec rapid pe la fiecare stand și să-mi iau ce mi-am propus. Așadar, pachetul meu a fost scurt, luându-mi de data asta romanul grafic „Maus. Poveste unui supraviețuitor” (Ed. Art), „Familia Popescu” (Ed. Tracus Arte) și „Cu dricul pe contrasens” (Ed. FrACTalia). Pachetul fiicei mele a fost un pic mai consistent, cel puțin acum a fost „Gaudeamus”-ul ei, și aici aș menționa două din titlurile pe care o să i le citesc cu mare drag și care, sunt sigur, o vor delecta. În primul rând, e volumul „Miraculoasa călătorie a lui Edward Tulan” (Kate DiCamillo), apărut la Ed. Arthur – i-a plăcut foarte mult „Flora și Ulise” (cronica, aici), așa că am decis să continuam cu Kate DiCamillo. Apoi, am dat peste „Monștri. Un bestiar al bizarului” (Cristopher Dell, Ed. Art) – acest volum e un „must have” chiar și pentru adulți, asta dacă îți plac chestiile fantastice. Pe lângă acestea, mai vin o serie de benzi desenate și alte cărți pentru copii. Aș vrea să menționez că amândurora ne-a atras atenția în mod deosebit standul celor de la Giftology, de unde am și achiziționat un Pinart. Nu în ultimul rând, acest Gaudeamus a fost unul deosebit pentru mine, deoarece am debutat cu un volum de traduceri ediție bilingvă (EN/RO) „The Propaganda Factory, or Speaking of Trees / Fabrica de Propagandă, sau Apropo de Copaci” (de Marc Vincenz) apărut la editura Tracus Arte.
Marius Surleac
***
Nu merg la târguri de carte cu gândul îndreptat la noutățile editoriale, sau nu numai la ele. Merg pentru că îmi place atmosfera: mulți oameni, multe cărți, multe voci, o lansare aici, o „ceartă” dincolo, grupuri de oameni care dezbat o apariție nouă. Apoi, este plăcerea de a sta la o cafea cu oameni pe care nu i-ai mai văzut de mult, mica bârfă despre vreun autor, despre vreo carte, multă uimire, slalomul printre oameni pentru a trece, măcar o dată, pe la fiecare stand, de la cel mai mic și mai îndepărtat, până la cel mai populat, central și zgomotos. Acestea sunt pentru mine bucuriile târgului de carte, fie că este Gaudeamus sau Bookfest. Faptul că sunt înconjurat de cărți este pentru mine o sursă de plăcere.
Cum spuneam, nu mă îndrept neapărat spre noutăți, așadar o să încep recomandările mele cu două clasice, pe care le-am găsit la prețuri aproape modice: „Bouvard și Pécuchet” de Flaubert, la Editura Art, și „Jurnalul unei scriitoare” de Virginia Woolf, la editura Rao. Dintre noile apariții, am luat volumul trei din „Opere complete” de Mircea Nedelciu, care conține romanul „Zmeura de câmpie”, sub îngrijirea lui Ioan-Bogdan Lefter, al treilea volum dintr-o serie preconizată de nouă volume. Este o recuperare necesară a operei unuia din cei mai buni autori contemporani. Am plecat și cu „Cartea simțurilor” (aveți ocazia de a-i citi recenzia, aici), editura Humanitas, o antologie editată de Dan C. Mihăilescu, din care deja am citit jumătate, dar și cu „Omul de ianuarie”, editura Humanitas Fiction, romanul lui David Mitchell, cel care m-a încântat cu „Enciclopedia norilor”, care a și fost transpusă în film de frații Wachowski. Mi-am completat și colecția Haruki Murakami cu un volum de povestiri, „Salcia oarbă, fata adormită”, reeditat la Polirom în colecția Top 10+. Încă un volum să mai citesc și pot spune că „l-am dat gata” pe Murakami.
Cam cu atât m-am ales momentan, însă la fiecare târg mai ceva: ochesc cărți pe care le voi lua apoi, de-a lungul timpului. Le cântăresc în mână, le răsfoiesc, citesc din ele. Este un ritual, un preludiu al clipei când vor fi ale mele. Dintre ele: „Solenoid”-ul lui Mircea Cărtărescu, editura Humanitas, „Sesiunea de toamnă”, cartea profesorului Eugen Negrici, „O istorie a Cenaclului de Luni”, studiul lui Daniel Puia-Dumitrescu, ambele apărute la editura Cartea Românească, volumul lui Radu Vancu, „Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute”, reeditat la editura Art, Mineral, de Dănuț Ungureanu și Marian Truță, continuarea fenomenalului roman „Vegetal” sau, marea bucurie a iernii de câțiva ani încoace, „Almanahul Anticipația 2016”, ajuns la volumul 4, ambele la editura Nemira. Până la finalul anului vor sta toate la loc de cinste în biblioteca mea
Ion-Valentin Ceaușescu
***
Târgul de carte Gaudeamus este pentru mine un loc al întâlnirilor cu oameni și cărți. Îmi place entuziasmul colectiv, îmi plac grupurile de elevi care vin la câte o lansare, sau unii care vin din pură curiozitate și prin hazard ajung să facă o alegere bună. În plus, mă bucur că am prieteni care își lansează cărți la acest târg, dar și faptul că îți pot deveni prieteni unii dintre autorii pe care îi citești constant. Îmi plac standurile decente, marcate de simplitate, în care noutățile îți sar repede în ochi, dar și cele vechi au încă un loc de cinste. Nu-mi plac standurile agresive, cu voluntari care îți bagă în ochi o carte recomandând-o ca fiind cea mai bună. Și standurile inedite, în care elemente hibride, din afara cărților, fac corp comun cu acestea. Îmi plac aleile, pe care e o adevărată provocare să-ți găsești prietenii, timp în care mai revezi indecis o carte pe care ți-o dorești. Târgul de carte Gaudeamus e un orășel în miniatură. Un orășel al cărților.
Nu am plecat acasă cu foarte multe cărți, pentru că, din păcate, reducerile nu sunt foarte mari, cel puțin la editurile care mă interesează în mod special. Am plecat de la Gaudeamus cu pisicile practice ale lui Eliot (altele decât cele cu care eram obișnuită din textul original) „răsădite în sol autohton” de Florin Bican („Pisicoteca practică a lu’ Moș Pârșu” ed. Humanitas, puteți citi cronica aici) – care m-au însoțit zilele acestea prin metrou. Tot de la Humanitas – volumul colectiv „Prietenii noștri imaginari” – coordonat de Nadine Vlădescu (despre această carte urmează să scriu). Mi-am mai luat recenta carte a Simonei Popescu, „Autorul, un personaj” (ed. Paralela 45), pe care mi-o doream încă de când a apărut și o carte vecină cu a ei (pe același raft), care mi-a atras atenția: „Ubu” de Alfred Jarry – o carte-obiect, masivă, foarte atrăgătoare și care chiar a avut o reducere substanțială. Abia aștept să citesc aceste cărți!
Elena Donea
***
Dacă anul trecut am luat câteva cărți de la Gaudeamus, anul ăsta m-am asigurat că mi-am umplut lipsurile bibliotecii. Cu câte îți iei mai multe cărți, cu atât ai vrea să pleci cu toate standurile și să ajungi acasă mai repede, să le găsești locul pe rafturi și să le contempli în liniște. Anul ăsta am văzut mai mulți oameni la Gaudeamus ca anul trecut, ceea ce e bine, mai ales că erau edituri pentru toate categoriile de vârstă din care nu aveai cum să nu alegi nimic. Am câteva edituri preferate care știu sigur că nu mă pot dezamăgi: Polirom, Art și Humanitas. Anul ăsta, din lipsa timpului (duminică după-masă, vreme rece, următoarea zi e luni etc.), am „prăduit” doar Polirom și Art. Probabil, dacă aș mai fi dat târcoale, sigur-sigur aș fi plecat acasă cu ditamai duba cu bunătățuri și am zis să nu urc la deal cu boii mici.
Ce am luat acasă
Ian McEwan – „Prima dragoste, ultimele ritualuri. În așternuturi” (Polirom, 2011). Am citit-o acum ceva vreme, dar nu o aveam în casă, iar eu trebuie să am în casă cărțile care mă marchează. Michel Houellebecq – „Platforma” (Polirom, 2011), „Posibilitatea unei insule” (Polirom, 2006), „Particulele elementare” (Polirom, 2012). citisem doar cea din urmă carte și mă cam săturasem să împrumut în dreapta și-n stânga. Sadegh Hedayat – „Bufnița oarbă” (Polirom, 2006). Citisem și am acasă „Îngropat de viu”, pe care vi-l recomand și dumneavoastră. David Cronenberg – „Mistuiți” (Polirom, 2015) – ăsta era de fapt scopul vizitei mele la târg. Irvine Welsh – „Viața sexuală a gemenelor siameze” (Polirom, 2015) – îmi place de mor Welsh, am cam devorat tot ce am găsit pe piață. Haruki Murakami – „Tsukuru Tazaki cel fără de culoare și anii săi de pelerinaj” (Polirom, 2013) – mi-am propus să cumpăr tot ceea ce a scris și să le recitesc. Carson McCullers – „Balada tristei cafenele” (Polirom, 2015). Am citit „Ceasornicul fără minutare” care m-a cucerit complet și m-a făcut să mă întreb de ce doamne iartă-mă nu s-a reeditat?! Daniel Keyes – „Mințile lui Billy Milligan” – știți faza aia cu my precious? Având în cap „Florile lui Algernon”, m-am repezit la ea ca o septuagenară la locul liber din tramvai și am zis că ar fi un sacrilegiu să nu fie a mea! B. Fundoianu – Opere, vol. 1 – încep să mă mișc și pe teren liric în ultima vreme, am auzit că merită să o citesc. Paul Auster – „Leviatan” – sunt cucerită de el și asta mi-a scăpat și am luat-o cu doar 5 lei!
Long story short, un târg de carte are cam tot ceea ce poate interesa un om: edituri tehnice, cinematografie, teatru, non-fictiune, crime masters, opere contemporane neaoșe etc). Imposibil să pleci cu mâna goală, indiferent că ai un buget restrâns. Reducerile au fost masive la unele edituri, cam aceleași la altele.
Ruxandra A.
***
Azi e ziua lui Lucy – australopitecul de 4 milioane de ani (n.ed.: 24 noiembrie) și a celor pentru care cartea este obiect decorativ.
Cu nostalgia unei iubiri pierdute din cauza distanțelor, mă uit îndărăt, mă uit pe fotografii, mă uit în raftul supraponderal și constat mai degrabă că nu mi-am cumpărat chiar tot ce-am vrut. Bugetul s-a redistribuit pentru alte două rafturi, ale soției și ale fiului. Ceea ce mă fericește este că sunt și ei cititori. La mine, ca de obicei, balanța este înclinată de poezie și, chiar dacă sunt mai firave (volumetrie și greutate), dezechilibrată, deși pe celălalt taler se găsește carte pentru adolescenți, fantasy, thriller, basme contemporane, memorialistică, dicționare, religie, filosofie ș.a.
Nu fac pomelnic, dar am bonuri fiscale de la Vremea, Herald, Cartea Românească, Casa de Pariuri Literare, Tracus Arte, Herg Benet, Polirom, Art, Arthur, Paladin, Humanitas, Corint, Leda Books, Adenium, Crime Scene, Millenium, Meteor, Brumar, Nemira, Cartier, Fractalia și Curtea Veche. Am uitat (da, se poate!) să trec pe la standurile Paralela 45, Tritonic și Prior, pentru cumpărături.
Și am uitat (încetați cu râsul!) să contactez chinezii. La câte lansări am fost invitat, iar agenda se schimba în funcție de „mă dor picioarele”, „ies la țigară” sau „unde bem și noi o cafea”, mi-a fost imposibil să ajung peste tot. Mă enervează că în fiecare zi de târg am vrut să ajung la standul chinezilor și n-am ajuns nici măcar la conferința lor. Dau eu de ei să mă lămuresc dacă au deschiderea de care m-au asigurat câțiva editori ori e marketing „made in China”.
Ah! să nu uit: e inacceptabil să nu fie gratuit accesul publicului la Gaudeamus! Un eveniment subvenționat din diverse portofele instituționale publice (sic!) trebuie să aibă în vedere creșterea numărului de gură-cască și transformarea lor în cititori. Altfel, nu văd „Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură”, să-mi fie cu iertare!
Ciprian Burcovschi
