Rick Yancey – Al Cincilea Val

Al Cincilea Val„Al Cincilea Val” este prima carte dintr-o trilogie post-apocaliptică despre o invazie extraterestră. Volumul este diferit de alte cărţi cu tematică similară prin faptul că mare parte din ceea ce este înfricoşător în această poveste are loc la nivel psihologic. Extratereştrii nu sunt deloc prezenţi fizic, aşa cum ne-am aştepta de la o carte despre preluarea Pământului de către extratereştri, iar asta spune multe despre pârghiile pe care povestirea se bazează pentru a crea suspans.

Perspectiva, cu toate că este multiplă, se limitează la expunerea poveştii din punctul de vedere al unor adolescenţi sau copii. Spuse din perspectiva unui adult, întamplările asociate celor „cinci valuri” în care omenirea este preluată de extratereştri ar fi fost mult mai savuroase şi ar fi adăugat interpretări noi, mai profunde legate de acest subiect. Dar scopul cărţii nu este acesta, evident, ci acela de a se încadra în seria cărţilor , scrise pentru adolescenţi sau, mai nou, pentru toţi cititorii, indiferent de vârstă şi experienţă de viaţă, care gustă acest „gen”.

Ca stil narativ şi abordare, cartea nu se diferenţiază cu nimic de alte cărţi YA, încadrându-se perfect în reţetă: o adolescentă de şaisprezece ani, Cassie, porneşte în aventura căutării şi salvării frăţiorului ei, Sam, în vârstă de numai cinci ani. Pe un alt plan narativ, dar puternic interconectat cu acesta, aflăm perspectiva lui Ben Parish despre sfârşitul lumii. Ben este un băiat de aceeaşi vârstă cu Cassie, coleg de liceu cu aceasta şi de care Cassie este îndrăgostită fără ca Ben să ştie. Câteva pasaje sunt relatate chiar din perspectiva micuţului Sam, iar, la un moment dat, aflăm şi părerea unui extraterestru despre tot ceea ce se întâmplă. Dacă Rick Yancey ar fi exploatat mai mult această perspectivă şi lupta interioară a extraterestrului cu sentimentele umane, povestea ar fi ajuns la un alt nivel, net superior celui la care a decis să se limiteze. În spiritul respectării clişeelor, cartea nu duce lipsă nici de tipicul triunghi (care ajunge, la un punct, chiar dreptunghi) amoros. Acesta nu se rezolvă până la finalul cărţii, deci probabil va fi dezvoltat mai mult în cel de-al doilea volum al seriei.

În ansamblu, cartea scoate în evidenţă trăsăturile definitorii ale oamenilor în raport cu alte specii de pe Pământ sau extraterestre. Dacă gândirea poate fi replicată şi chiar îmbunătăţită în mod artificial, sentimentele nu numai că nu sunt exploatate de extratereştri (nefiind considerate o armă demnă de luat în considerare), dar nici nu ar putea fi construite de aceştia în avantajul lor dacă şi-ar propune acest lucru.

Dragostea e o armă în faţa căreia n-au nicio apărare. Ştiu cum gândiţi, dar nu ştiu ce simţiţi.

Cassie, la fel ca alţi supravieţuitori asemenea ei, este nevoită să treacă peste pierderea unor persoane dragi şi să profite de acea forţă pe care ţi-o dă adrenalina din momentele critice, la pragul morţii, pentru a lupta împotriva extratereştrilor şi pentru a-i salva pe cei care mai pot fi salvaţi. Volumul lui Rick Yancey face referire la multe situaţii care responsabilizează adolescenţii, iar din acest punct de vedere povestea este un exemplu bun al trecerii de la copilărie la maturitate. Personajele trebuie să îşi ţină promisiunile făcute celor dragi, iar în îndeplinirea acestui obiectiv trec peste o serie de obstacole, îşi riscă viaţa, se confruntă cu decizii greu de luat, îşi depăşesc diferite temeri şi trascend aspectele superficiale care le guvernau viaţa de adolescenţi de până atunci (popularitatea în liceu, iubirile trecătoare, petrecerile, preocuparea pentru aparenţa fizică etc.).

„Al Cincilea Val” este plin de acţiune, mai ales în a doua jumătate a cărţii, iar perspectiva multiplă dozează într-un mod inteligent informaţia care ajunge la cititor. Curaj, sacrificiu, prietenie, iubire, responsabilitate faţă de familie. Finalul este previzibil, dar lasă suficiente aspecte neacoperite sau nerezolvate pentru a te face să îţi doreşti să continui povestea prin citirea celui de-al doilea volum.

Cea mai frumoasă parte a zilei. Acele câteva secunde în care eşti treaz, dar ai mintea goală. Nu-ţi aminteşti unde te afli, ce eşti acum, ce ai fost înainte. Doar respiraţia şi bătaia inimii şi sângele-n mişcare. E ca şi cum ai fi din nou în pântecul mamei. Pacea vidului.

[…] îmi dau seama că nu există mare diferenţă între noi, cei vii şi cei morţi; e vorba doar despre timp; morţi la trecut şi morţi la viitor.

În spitale nu te duci ca să te faci bine. În spitale te duci ca să mori.

Există o veche zicală despre adevărul care te eliberează. Să nu care cumva s-o credeţi. Uneori, adevărul trânteşte uşa celulei în urma ta şi-o închide cu o mie de lacăte.

Înainte de-a te găsi, am crezut că singura cale de-a merge mai departe era să găsesc ceva pentru care să trăiesc. Dar nu e. Ca să mergi mai departe, trebuie să găseşti ceva pentru care eşti dispus să mori.

Autor: Rick Yancey

Titlu: Al Cincilea Val

Editura: youngart (imprint al Grupului Editorial Art)

ISBN: 978-606-9363-19-5

Număr pagini: 530

An apariție: 2015

Preț: 35 lei


sursa foto: aici

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Număr articole publicate : 24