„Yetica & Barbital” de Vlad Dimitriu [fragment]

Dropia

 

Dropia-i pe cale: dispare!

Dropia ce sapă canale

dropia închisă cu ochii deschişi în sertare

dropia ce suferă jumătate de veac amânare

dropia crucii dumnezeilor mamelor voastre dispare.

Se duce dracului dropia.

Nu merge la serviciu. Nu deschide televizorul.

N-a citit nimic de un an.

Mănâncă numai căcaturi şi stă cu ochii-n tavan.

Ne lepădăm cu toții de dropie.

E prea scuipată să se mai usuce.

Din ouăle ei avem proteze testiculare

din gălbenuşele şi-albuşele lor am primit de mâncare

dropia crucii dumnezeilor mamelor voastre dispare

şi-n tot acest timp la Păltiniş e răcoare.


Factorul uman în grădină

 

De-aici se întind Bunurile şi Limpezimea.

Le ia şi le pune pe mâine,

le aşază unul peste altul.

Dimineața bea o cafea şi fumează o țigară.

Bunurile sunt identice între ele,

nu au nimic în comun.

Soarele trimite raze de lumină pe pământ,

acestea luminează maşinile

și leagănele intră prin fereastra bibliotecii,

mângâie livezile de animale și roți.

Merge cu pas grăbit pe drum,

nu are treabă la capătul drumului,

pe margine sunt aşezate toate locurile în care merge.

El îngrijeşte, mănâncă cele coapte,

se împodobeşte cu ele,

le împodobeşte pe ele, urcă scările,

coboară scările,

descuie şi încuie dulăpioarele.

Trebuie sa păşeşti atent în grădină,

poate din joacă sau neatenție

să-ți strivească clavicula sub excavator,

să intre noaptea pe fereastră

să-ți taie mațele pline de fructe.

Desupra grădinii e cerul în care sunt stele.

Astronauții se trezesc dimineața,

beau o cafea şi fumează o țigară.

Bunurile sunt identice între ele,

nu au nimic în comun.

Astronautul îşi alege o planetă,

scobeşte o groapă mică în ea,

scoate viețuitoarea,

o pune în cutiuță,

alege altă planetă,

scobeşte altă groapă scoate viețuitoarea,

o pune în cutiuță.

La amiază mănâncă şi se închide în cabină,

trimite cutiuțele la magazinele de desfacere.

Copiii de astronaut se joacă de-a astronaut,

copiii de anestezist se joacă de-a anestezist.

Mobila se înalță până la cer,

combinele chiuie pe scări,

femeile flutură-n uşile apartmanetelor,

recoltele adună noi recolte,

băuturile să bea alte băuturi.

Glasuri vesele se-adună seară de seară sub bec,

bunurile adorm târziu în hambare

cu televizorul aprins.

Medicul ia rana şi o întinde pe masă,

o înveleşte frumos în ziar,

o trimite în sat pacientului.

Educatorul înghite copiii,

seara-i lasă pe rând,

fiecare-adormit în pătuțul lui

cu un balaur de pluş în brațe.

Locul dintre două bunuri este o măsură.

Bunurile sunt identice între ele,

nu au nimic în comun.

Pomii şi animalele cresc toate deodată.


Factorul uman

 

Ia lucrul şi spune altceva despre el.

Merge departe şi vorbeşte de-acolo

despre lucrurile de-aici până le strică.

Nu tace nicicând de teamă să nu spună ceva.

Este inginer, artist, medic, specialist,

avocat, profesor şi are un cuțit mare şi ruginit

cu care o să-ți taie gâtul.

După ce te-a făcut troacă de sânge îți ia hoitul,

îl fotografiază şi-l filmează

până se usucă, iar apoi îl dă televizorului său

să-l mănânce.

Televizorul lui mănîncă orice fel de mațe,

păr sau grăsime.

Nu te poți feri de el.

Toți cei care reuşesc să scape

de el prin ferire sunt asemenea lui.

Au o fabrică înaltă unde oameni în pijama

îşi duc noaptea lucrurile,

iar el le dă înapoi nişte numere.

Tuturor le e frică

să nu se termine numerele după ce mor ei.


Bunurile

 

Bunurile sunt toate lucrurile

cu care se poate face ceva

sau care sunt undeva.

Restul sunt lucrurile.

Bunurile au următorul fel de viață.

Sunt făcute din lucruri sau bunuri

şi se întorc înapoi în lucruri

sau se preschimbă în alte bunuri.

De bună seamă, vorbim despre viața lor,

ca lucru serios care se poate spune despre ele,

cu deosebire de ființare

care seamănă în sufletul nostru îndoiala.

Un lucru mai bun decât moarta

şi nefolositoarea îndoială

este bănuiala,

care se face pe cheltuiala sufletului

şi aduce mereu un câştig.

Bunurile nu sunt un câştig

pentru că mereu le poți pierde.

Aşa că nu te încrede în cei ce-ți vorbesc

fără să bănuieşti ceva la mijloc.

Bunurile sunt de câteva feluri.

De mărime, cele bune la gust, cele apucătoare,

rapidele, cele care lucrează,

cele care nu se mişcă

iar apoi cele din încrengături.

Mai demult, omul îşi ducea copilul

la capătul întinderii lui de pământ

şi-l bătea acolo,

pentru ca să țină minte copilul unde e hotar.

Pe tine te-au bătut

când ai fost blestemat la şcoală

ca să ții minte.

Toate bunurile sunt însoțite

de o bătaie cumplită

şi alte treburi uşor de făcut

căci prin firea lor sunt la îndemână.

Toate bunurile se țin în acelaşi fel.

Se mută la tine când faci rost de ele

şi stau o vreme.

Sunt înconjurătoare şi îndeamnă la ele.

Nu trebuie să te fereşti

dar nici să fi cumpătat

pentru că bunurile nu sunt ale cumpătării.

Când consumi un bun,

felul în care este făcut se desprinde de pe el,

iar bunul e liber de puterea ce-l ține la un loc.

Atunci se pierde sau se risipeşte,

după pofta inimii tale.

Aceste fapt nu este important,

dar poate fi spus căci învață

cum ajung bunurile la pieire

şi gândul rău ce-l purtăm.


Însemnătatea conceptului de ființă la Vladimir Ilici Lenin

 

 

Nu gândim laolaltă lucrul,

ci fiecare câte o copie a lui.

Copia nu este lucrul

şi nici instanță a lucrului.

Este doar atât cât putem strânge

dintr-un lucru.

Fiecare după puterile lui.

Ai zice că lucrurile ne scapă.

Nici vorbă.

Lucrurile nu se manifestă față de noi.

De aceea ne e greu

să ştim cum merg lucrurile.

Pentru că lucrurile au în ele nişte piloți.

Fiecare pilot conduce un lucru.

Există piloți de ferestre,

de fire de nisip,

de steaguri şi aşa mai departe.

Un pilot ştie matematica,

fizica şi chimia până la capăt.

Noi avem puține cunoştințe

de felul acesta.

Pentru a împinge un dulap,

nu trebuie să ştii mecanică.

Îl împingi pur şi simplu.

Pilotul dulapului face toate calculele.

El duce dulapul atât cât îl impingi,

cu o precizie nebănuită.

Dacă începi să spargi dulapul cu toporul,

pilotul îşi desface dulapul bucată cu bucată.

E atent şi ştie în tot timpul

ce se petrece şi ce are de făcut.


volum de versuri publicat în Nov. 2018 la

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.