5 cărți must-read ~ s50/2014

Dacă data trecută am vorbit despre laureații Premiului Nobel, săptămâna aceasta m-am documentat în legătură cu autorii nominalizați care nu au câștigat. Vă spuneam că toate informațiile despre criteriile aplicate în alegerea câștigătorului și listele cu nominalizații din fiecare an sunt secrete timp de 50 de ani. Arhiva este în prezent disponibilă pentru anii 1901-1963.

În fiecare an se fac speculații, există favoriți ai publicului, dezamăgiri și bucurii, critici sau urale la adresa câștigătorului ș.a.m.d.  Totuși, ceea ce se vehiculează nu reflectă întotdeauna realitatea. Prin urmare, în recomandările de săptămâna aceasta veți găsi atât autori pe care i-am selectat din arhivă, cât și scriitori despre care se zvonește că ar fi fost nominalizați (mai recent).

Jorge Luis   a fost prima dată nominalizat în 1956.  Recomandarea lui Vali este: „Aleph”.

 În ”Aleph”, își permite să demitizeze. Aşa cum Aleph este punctul ce conţine întregul univers, universul literar borgesian se regăseşte în Aleph: oglinzi, labirinturi, vise, biblioteci infinite, cuţitari gaucho, tigri transparenţi sunt teme şi motive la care autorul se întoarce mereu pentru a demonstra ceea ce a susţinut întotdeauna, că lumea e o carte ce se rescrie la infinit. Dar o carte pe care nu uită să o scuture de praf și să o atingă, spre a ne deschide calea prin imaginația lui, de orb vizionar, mereu pus pe demitizat umanul, în care lângă o gașcă de cuțitari, crește o poveste, pe care nu ne lasă să o citim fără a ne tulbura gândirea. Nu poți citi și rămâne apoi la fel de nepăsător în fața mircolului. Te trezești fabulând pe marginea unui lucru nesesizabil aproape, care capătă valențe de dinamită magică.

[Cumpără de aici]

Tennessee Williams, nominalizat în 1958.  De la Sowilo,   „Memoriile unui bătrân crocodil”.

Tennessee Williams a fost un scriitor care a știut ce să ia și ce să dăruiască cinematografiei și literaturii anilor ’40-’50. Nu și-a însușit titluri onorifice, nu s-a cocoțat pe norii cei mai denși ai succesului. Nu, el a văzut viața ca pe un șir interminabil de lucruri mai mult sau mai puțin plăcute, fiind un om depresiv și bântuit de proprii demoni interiori.  În „Memoriile unui bătrân crocodil  se observă cu ochiul liber faptul că omul din spatele rândurilor este un om extrem de simplu, sfâșiat pe dinăuntru de neîmplinirea unei iubiri care nu mai există, sperând că scrisul îl va salva.

 [Cumpără de aici]

Tot Sowilo ne introduce în lumea sentimentelor, cu un autor despre care se speculează că ar fi fost nominalizart: Salman Rushdie, „Furie”.

Aceasta este o lovitură de stat adevărată: să faci religia fundamentală a unui popor să devină caraghioasă, evidențiind că extremele și tradițiile lui urmate orbește nu sunt cea mai bună cale. Evident, pudibonzii și sfinții islamici s-au răsculat și, de-aici, și tevatura romanului. 

E de ajuns să citești doar câteva romane ale lui Rushdie și nu ai cum să nu simți (pe degete, chiar)  misticismul și derapajul fantezist la ale cărui curbe ne obligă să ne lipim de scaunul de copilot.

 [Cumpără de aici]

Ismail Kadare, un alt favorit pentru Nobel, ne este recomandat de Andreea: „Cina Blestemată”.

Rețeta unei cărți bune include câteva elemente esențiale: un subiect atractiv, personaje memorabile, un fir narativ croit cu meticulozitatea unui ceasornicar și, pentru că un volum se citește și mai bine când este contextualizat, un autor cu o istorie personală demnă de reținut. Pornind de la această formulă, „Cina blestemată, semnată de scriitorul albanez Ismail Kadare,  este romanul perfect, mai ales pentru cititorii care simt nevoia de a arunca o privire de cealaltă parte a istoriei.

[Cumpără de aici]

Printre cei mai populari scriitori din ultimii ani, Haruki se află și el pe lista celor vehiculați a fi nominalizați până acum. Eu zic să ne lăsăm învăluiți de jazz-ul din „La sud de graniță, la vest de soare”.

Autorul reușește, ca întotdeauna să dea un aer mistic poveștilor sale, prin stilul său de a pătrunde în mintea cititorului. Reușește, în mod suprinzător, să găsească slăbiciunile cititorului său și să-l oblige să rămână ancorat chiar și într-o poveste care nu-i stârnește interesul. Personajele create în „La sud de graniță, la vest de soare” sunt statice, lipsite de farmec, pe alocuri mediocre, cucerindu-ne de astă dată prin amalgamul de emoții (anxietate, nesiguranță, resemnare) și obsesii.

[Cumpără de aici]

Sunt sigură că veți considera că o listă de cinci autori este prea scurtă, tocmai de aceea vă invit să împărtășiți cu noi preferințele voastre. Cum anul se apropie de sfârșit, sunt nerăbdătoare să aflu cine ați vrea să câștige în 2015!

marc johns
Ilustrație de Marc Johns (marcjohns.com)

 

Ne revedem înainte de Crăciun cu recomandări de vacanță. Până atunci, la Teatru cu voi!

 

P.S. Nu uitați să verificați periodic evenimentele recomandate de noi, pentru ocazia de a lua autografe de la scriitorii voștri preferați.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Isabela

Isabela
Isabela este absolventă a Facultatății de Psihologie din cadrul Universității București și vede cititul ca o formă de terapie, la fel ca și dansul, muzica sau fotografia. Funcționează pe principiul: avem nevoie doar de puțină frumusețe. Zi de zi. Puțin câte puțin. Peste tot.