Guillermo Arriaga | Un dulce miros de moarte

În 1994 apărea romanul Un dulce olor a muerte, fiind tradus în 2008 la editura Vellant cu titlul Un dulce miros de moarte.  Romanul de întindere mică (192 pagini) și cel de-al doilea al autorului sud-american e, în esență, un anti- polițist. Există crimă, există un autor al acesteia, dar și foarte multe elemente desprinse din jocul absurdului, inspirate, cred, de marele Kafka.

Moartea unei tinere tulbură liniștea unui mic sat din Mexic și trezește spaima printre locuitorii săi. Întâmplarea face ca sătenii să țeasă o legătură amoroasă între Adela, victima și un tânăr care venise să vadă ce s-a întâmplat. Printr-o convingere stranie colectivă, Ramon începe să creadă că a fost îndrăgostit de tânără, chiar dacă a văzut-o doar de câteva ori în timpul vieții ei. Faptul că liniștea satului a fost tulburată de o asemenea grozăvie înseamnă mai multe bătăi de cap decât crima în sine pentru șeriful Justino Tellez, care trebuie să afle adevărul. Gura lumii însă influențează ancheta, existând un ”zvon” cum că Țiganul ar fi ucis-o pe tânără. Avem parte de trei drame: drama colectivă, drama presupusului iubit al defunctei, Ramon și drama Țiganului, personaj bine conturat care sporește intriga  și acțiunea.

Pe fundalul acestei întâmplări nefericite, Arriaga zugrăvește un tablou care surprinde perfect sărăcia și naivitatea satului mexican, o frescă modernă cu reminiscențe primare, un tumult colectiv care își dorește răzbunarea pentru fapta comisă. Setea de răzbunare și de sânge e dusă la dimensiuni imense, întrucât nu doar șeriful vrea prinderea făptașului, ci și întregul sat. Manipularea  dusă la rang de artă îi face însă pe locuitori să uite că e posibil ca ucigașul să se afle printre ei, Țiganul fiind de fapt nevinovat. Toți aleg să urmeze turma și astfel lucrurile o iau razna.  Romanul are numeroase referințe olfactive (Arriaga spunea că pierderea mirosului l-a ”inspirat” să scrie acest ).

Acțiunea se petrece pe un singur plan spațial și constă în accentuarea tumultului interior al personajelor. Ancheta aproape că nici nu există, Arriaga a mizat pe comportamentul personajelor  în situația dată.

Ecranizarea romanului a avut loc în 1999, cu același nume,  în regia lui Gabriel Retes și a fost nominalizat la  21st Moscow International Festival.

s-a născut în Mexic, în 1958. La vârsta de 13 ani își pierde simțul mirosului în urma unei lupte de stradă, experiență care îi va servi ca inspirație de-a lungul carierei (acțiunea romanului său, Un dulce miros de moarte, este dublată de numeroase și rafinate referințe olfactive). Este licențiat în Comunicare și are un masterat în Psihologie, la Universitatea Ibero-Americană, unde a predat cursuri de media înainte de a se alătura Institutului Tehnologic din Monterrey. L-a cunoscut pe regizorul Alejandro González Iñárritu și astfel a apărut Amores Perros (2000), care a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun străin, primind un premiu BAFTA pentru cel mai bun în altă limbă decât engleza, premiile “Critics Week Grand Prize” și “Young Critics Award” la Festivalul de de la Cannes (2000) etc. Romanul Bivolul nopții a fost ecranizat în 2007, în cadrul Festivalului de Sundance.  A scris scenariile filmelor Amores Perros (2000), Babel (2006), 21 grams (2003),  The Three Burials of Melquiades Estrada (2005) și The burning plain (2008).  A publicat cinci romane, dintre care patru traduse la : Escadron ghilotina  (1991),  Un dulce miros de moarte ( 1994), Bivolul nopții (1999), Retorno 201 (2005) și Sălbaticul (2016), tradus la editura Art.

Traducatori: Olivia Petrescu
Legare: Paperback
Limba: Romana
Data publicării: 2008
Editia: I
Links: Wikipedia
Nr Pag: 192
Țara de origine: Mexic
Limba Original: Spaniola
Titlu Original: Un Dulce Olor a Muerte
Culori Text: O culoare
Culori Coperta: Policromie
Dimensiuni: H: 20cm | l: 13cm | 1.6cm | 0.224g
ISBN: 9789738839236
Categorii: Beletristica

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ruxandra A.

Ruxandra A.
A absolvit Facultatea de Litere din București. E pozar amator și scrie fie poezie, fie proză. N-a publicat nimic deocamdată. Muzica rock e a doua lume în care se refugiază. Prima o reprezintă cărțile.