Tahar Ben Jelloun | Această orbitoare absență a luminii

Romanul lui Jelloun pune în lumină (ce ironie!) existența acestor oameni dispăruți de pe fața pământului, predispuși la dezintegrare emoțională și psihică. Nebunia era singura cale de a rezista ororilor, singurul mod care le garanta „siguranța”.

Georg Trakl | Grodek

Poezia lui Georg Trakl se încadrează în categoria poeților care și-au strigat neputința și disperarea având ca fundal impasibilitatea naturii. La Trakl, natura este șevaletul care susține întregul dezechilibru al organismului uman, o suferință care crește întocmai unui bulgăr de zăpadă care se unește cu alți bulgări. Putem privi din punct de vedere cinematic întregul lirism al acestui poet, cadrele lungi care captează spații deschise precum câmpii și păduri, linia frontului, cât și odăile fetide, saloanele de spital, aceste cutii bizare în care moartea și oroarea războiului valsează peste trupurile inerte și resemnate.

Iubirile lui Hemingway povestite de el însuși | Consemnate de A.E Hotchner

O carte tumultuoasă unde există lucruri mai puțin cunoscute despre marele scriitor, unde greșelile, regretele și melancolia alcătuiesc un nod gordian care va ajunge să sugrume existența lui Hemingway.

Guillermo Arriaga | Un dulce miros de moarte

Lumea satului mexican, setea de răzbunare și dramele interioare ale personajelor fac din cel de-al doilea roman al lui Guillermo Arriaga o poveste plină de suspans.

%d blogeri au apreciat: