David Gilmour – Clubul de film. Lectii de viata pentru fiul meu

Vă plac filmele? Ați vrea să aveți un profesor care să vă introducă în lumea capodoperelor cinematografiei? Dar dacă acest profesor v-ar fi tată? Și dacă ați putea renunța la școală cu condiția de a vedea trei filme pe săptâmână, cum vi s-ar părea?

La aceste întrebări răspunde David Gilmour, cunoscut critic american de film, care în această carte autobiografică scrie cât se poate de sincer despre relația cu fiul său, despre decizia acestuia de a renunța la școală, despre greutățile vieții de șomer, despre relația cu fosta soție sau cu iubitele fiului. Și despre filme. O dragoste nemăsurată are acest om pentru film, dragoste neegalată decât de aceea pentru fiul său.

Într-o zi, acesta îi spune că vrea să renunțe la școală. Are 16 ani, a terminat 10 clase și nu mai suportă invatamantul. Ca părinte, cred că acesta este unul dintre coșmarurile vieții, alături de droguri și anturaje periculoase. Dar Gilmour alege să fie un tată modern și-i oferă posibilitatea fiului de a alege ce vrea să facă cu viața lui. Acesta este și momentulcand alege să își petreacă cât mai mult timp posibil alături de el. Condiția pusă de el, aceea de a vedea filme împreună, are două scopuri: acela de a-i da fiului o educație, chiar dacă aceasta este cinefilă și de a petrece cât mai mult timp cu el, pentru a avea grijă ca el să nu-și distrugă viața.

Cartea este o declarație de dragoste adresată filmelor și o frumoasă poveste despre viață, așa cum e ea, cu eșecuri, certuri, sărăcie, dar și bucurie, dragoste și împliniri. Cartea poate fi privită atât ca un roman bazat pe fapte reale, fiindcă stilul este puțin asemănător cu acela al unui roman, dar și ca o carte de învățătură despre filme. Nu vă așteptați la cine știe ce recenzii a la Cahiers du Cinema, dar nici la articolașele din suplimentul unui ziar comercial. Așteptați-vă la explicații oferite simplu ale unor scene din filme, care multe dintre ele se studiază în facultăți de film, la mici povestioare despre cum s-au turnat filmele, despre tehnica cameramanilor și felul în care a fost aleasă recuzita și puse luminile.

Gilmour știe că elevul lui este un puști de 16 ani, care din când în când suferă din dragoste, care se zbate fiindcă nu știe ce să mai facă cu viața lui si care are primele experiențe pe piața muncii, așadar este foarte atent ce filme îi pune, ce explicații îi dă și mai ales, știe cum să-l atragă. E conștient că unele filme, cum ar fi cele ale Noului Val, l-ar putea plictisi, dar creează atmosfera propice și mai știe că cel mai mult o să- placă filmele cu mafioți, astfel că le alege pe cele mai bune.

Lecțiile de film sunt presărate cu dialoguri de la tată la fiu despre femei, viață, bani, carieră, droguri, sex, vedete și tot ce l-ar putea interesa pe un puști de 16-17 ani. E o carte care se citește extrem de ușor, stilul poate părea simplist și naiv unui cititor care așteaptă să descopere briliante stilistice și comori de înțelepciune, dar eu cred că acesta este un mod greșit de a privi volumul. Este scris așa cum ar trebui, simplu și eficient, dar plin de idei și care ridică întrebări, ceea ce mie mi se pare foarte bine. Este totuși o carte de memorii a unui, în primul rând, tată, ajuns la vârsta a doua și nu a unui critic de film.

Dacă nu sunteți cinefili, nu o să deveniti după cartea aceasta, dar cu siguranță câteva titluri or să vă atragă atenția și o să vreți să le vedeți și cu siguranță, dacă sunteți părinți, o să aveți mai multă grijă cum vă purtați cu  copiii. Și mai mult ca sigur, data viitoare când vă veți uita la un film, o să fiți mai atenți la anumite scene și poate chiar veți căuta câte ceva despre actori, regizori sau scenariști. O carte numai bună de citit într-o după amiză.

Editură:

An apariţie carte: 2012

Colecţie: Memorii/Jurnale

Traducător: Vali Florescu

Număr de pagini: 248

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ion-Valentin Ceaușescu

Ion-Valentin Ceaușescu
Absolvent al Facultății de Litere (secția L.U.C.) și al masterului T.L.-L.C. (2014), ambele la Universitatea București, este redactor-editor SB. Ion-Valentin Ceaușescu este coordonator „Scrie-ți Povestea” (happening interactiv, în cadrul FILIT Iași). Prezent cu o povestire în volumul colectiv „Ficțiuni reale”, coordonat de Florin Piersic Jr., ed. Humanitas. În 2015 debutează cu volumul de versuri „La o țigară cu umbrele” (Ed. Karth). Valentin este pasionat de rock, fotografie și poezie.