Acum mai bine de-o luna, Editura Polirom ne transmitea faptul ca aceasta primavara va fi plina de produse culturale, asa cum ne-a obisnuit deja, la fiecare inceput de anotimp.
Saptamina aceasta soseste din tipografie romanul Viata si destin al lui Vasili Grossman (traducere din limba rusa si note de Laurentiu Checiches), o aparitie de exceptie in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”. Considerat o capodopera a literaturii ruse si universale, Viata si destin este o carte cu o istorie iesita din comun. Fara a se lasa descurajat de dificultatile intimpinate la publicarea romanului anterior, Pentru o cauza dreapta (1949, aparut in revista Novii mir intre 1952-1954), Grossman a inceput lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viata si destin, in 1952. Opt ani mai tirziu, l-a propus spre publicare, dar in 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo si notitele romanului, sub pretextul ca era mai subversiv chiar decit Doctor Jivago al lui Pasternak.
Actiunea cartii se desfasoara pe fundalul bataliei de la Stalingrad, dar ramificatiile ei cuprind intreaga Rusie, de la cotul Donului pina in lagarele Gulagului, conturind fizionomia unei epoci dramatice si infatisind destine memorabile. Pe linga criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugereaza o strinsa analogie intre nazismul german si comunismul sovietic.
Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cartii a ajuns in Elvetia, unde a fost publicat in 1980. In Rusia, o prima editie, imperfecta si trunchiata, a aparut in 1988, un an mai tirziu fiind publicata editia definitiva, dupa care s-a realizat prezenta traducere in limba romana.
„Unul dintre cele mai indraznete acte de condamnare a sistemului sovietic din cite s-au scris vreodata.” (The Wall Street Journal)
„Viata si destin este o cronica de amploare, care descompune cele doua masinarii malefice ale secolului trecut, comunismul sovietic si fascismul german. Un roman intunecat si deprimant, in felul in care doar marile creatii reusesc sa fie asa – spunind adevarul, raspicat si cu neinduplecare, descriind toate nenorocirile de care sint capabile fiintele umane, insa fara sa uite splendoarea la care se pot inalta in momente de cumpana. Un roman pe care numai un rus l-ar fi putut scrie.” (The Wall Street Journal)
„Viata sovietica privita prin ochii lui Vasili Grossman in toate detaliile sale penale, militare si civile este impresionanta pina la Dumnezeu. O relatare cuprinzatoare, fascinanta, semnificativa, ocupind un loc aparte in marea biblioteca, mereu clandestina, a cartilor rusesti.” (The New York Times Book Review )
„Unul dintre cele mai sumbre portrete ale societatii rusesti.” (The Washington Post)
Vasili Grossman (1905-1964) este una dintre figurile marcante ale rezistentei antitotalitare. S-a nascut intr-o familie de evrei asimilati din Berdicev (oras din Ucraina de astazi) si a urmat cursurile Institutului de Studii Superioare din Kiev si cele ale Facultatii de Matematica-Fizica din cadrul Universitatii de Stat din Moscova, absolvind in 1929. A lucrat ca inginer chimist in bazinul Donului, dar la mijlocul anilor ’30 a renuntat la aceasta meserie in favoarea literaturii. Nuvelele si povestirile sale se bucura de succes si atrag atentia unor autori ca Maxim Gorki si Mihail Bulgakov. In 1934, publica nuvela „In orasul Berdicev”, care a stat la baza filmului Comisar (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este insa interzis de KGB si apare pe marile ecrane abia in 1990, in perioada perestroikai. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului. Articolul sau, „Infernul de la Treblinka”, din 1944, a facut parte dintre probele acuzarii in procesul de la Nurnberg. Insa criticile la adresa colectivizarii si a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cartilor sale, gloria lui Grossman fiind, in cele din urma, ca si a lui Bulgakov sau Pasternak, postuma.
