Cățeluș cu părul creț, lasă rața în coteț!

a lui mă trimite cu gândul la primele poezii pe care cei de peste 30 de ani le-au învățat în copilărie, acasă ori la grădiniță.

În poezia lui Arghezi câinele hoț este sancționat și condiționat să nu mai fure ouăle din cuibul găinii. Similar, în folclorul copiilor se păstrează versiuni despre cățelușul cu păr creț, ce fură rața din coteț. Deși este pedepsit, furtul raței e un fapt ordinar în comunitățile tradiționale. Mai exact, ce face?! Fură! Astfel, în perioada celor 7 ani de acasă acestora ni s-a indus, mai mult sau mai puțin intenționat, de către familie și educatori că cel mai bun prieten al omului (în speța de față cățelușul cu păr creț) e un hoț.

Cățeluș cu părul creț,
Fură rața din coteț.
El se jură că nu fură
Și l-am prins cu rața-n gură
Și cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular!

-Nu mă duc c-am fost o dată
Și am căzut cu nasu-n baltă.*

sau

Cățeluș  cu părul creț,
Fură rața din coteț,
Și se jură că n-o fură
Dar l-am prins cu rața-n gură,
La Primar pe bătătură.

Pân’ să-l duc la judecată,
Mi-a mâncat și rața toată.*

sau

Cățeluș cu păr marou
Fură Kentu’ din birou
Și se jură că nu fură
Și l-am prins cu kentu-n gură
Și cu dolarii-n buzunar.
-Treci la Sfatul Popular
Că-i tăticu’ milițian!*

sau

Cățeluș cu păr mișto
Fură rața rokoko.
El se jură că nu fură,
Dar l-am prins cu rața-n gură.
Dacă fac la ambiție,
Îl duc la poliție.*

Prin analogie, copilul devenit adult poate fura. Această (pre)judecată s-a lipit de firea unor români. Și dincolo de principiile de bine, adevăr, frumos, generozitate, curățenie, lumină etc., în mentalitatea lor rămâne inoculată hoția. Iar hoția e atât de pregnantă, încât a-ți însuși pe nevăzute sau cu forța ceea ce nu-ți aparține capătă semnificații magico-rituale.

Un obiect furat e miraculos. Forța sa magică e foarte puternică, dacă e sustras de la persoane cu prestigiu în comunitatea tradițională: preot, gravidă, străin, cărămidar, olar, fierar etc. Spre exemplu, fetele de măritat fură busuioc de la preot când vine cu Botezul la Crăciun, pentru a-l pune sub pernă să-și viseze ursitul. De asemenea, vița de vie are rod, numai în cazul în care primul butac sădit e furat.

Credințele populare mai spun și că primul roi de albine trebuie împrumutat, al doilea cumpărat și al treilea furat. Iarba-fiarelor culeasă în noaptea de Sânziene e purtată la brâu de tâlhari, deoarece poate descuia orice lacăt (T. Pamfile, 1997:69).

Iubiții îți fură săruturi și se privesc pe furiș. La nuntă mireasa se fură. Fetele de măritat pot fi răpite de drăguții lor. Dacă e grav bolnav noul-născut e furat și dus într-o casă cu copiii mulți și sănătoși, pentru ca mai apoi să fie răscumpărat de propria familia. În ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, Ielele fură somnul copiilor mici, în cazul în care nu sunt trase perdelele de la ferestre (A. Olteanu, :202). De Sf. Ilie, vrăjitorii fură miere pentru farmecele de dragoste (T. Pamfile, 1997:132-133). Mortului i se fură legătura de la picioare pentru farmece. Vrăjitoarele pot fura inima cuiva prin descântece de dragoste sau pot orbi pe cineva furându-i ochii. În calendarul popular, pe 11 noiembrie e celebrată Sărbătoarea tâlharilor atât de hoți, cât și de păgubiți. Cei dintâi se roagă să nu fie prinși iar cei din urmă îi cer Sf. Mina recuperarea prejudiciului (A. Olteanu, 2000:614-617). Tâlharii se roagă și Sfântului Nicolae, pentru a-i ajuta la furat (A. Olteanu, 2000:518).  În noaptea de Florii, la 12 noapte, fetele fierb apă cu busuioc și fire furate din ciucurii praporilor, în timpul înmormântării unei fete mari. Cu apa obținută astfel își spală parul pentru a fi frumoase și îndrăgite. Apa rămasă o pun la rădăcina unui păr înflorit zicând: cum se uită lumea la un păr înflorit, așa să se uite și la mine (S. Fl. Marian, 1994, II: 85).

Cei păgubiți își găsesc dreptatea în noaptea de Sf. Andrei. Fata-mare din casă ia căței de usturoi, îi leagă cu ață roșie și îi agață pe întuneric de parul gardului pe care-l nimeresc pe pipăite. Cu acest usturoi se întorc în casă și ung obiecte similare cu cele furate. Drept urmare, obiectele dispărute sunt recuperate iar făptuitorul e dezvăluit (A. Olteanu, 2000:506). O altă metodă de a dovedi fapta păgubitorului constă în zornăitul primelor nuci căpătate la colindețe în vremea copilăriei păgubitului. Nucile se pun într-o oală nouă împreună cu cioburi, tămâie și jar și se afumă locul unde stătuse obiectul sustras, zicându-se: Cum fac copiii gălăgie la colindețe, așa să iasă vorbele pentru hoțul care mi-a furat cutere lucru!(A. Olteanu, 2000:549). De asemenea, ca să fi ferit de furtișaguri, e bine să dai de pomană din plăcinta făcută de Rusalii.

Și totuși, printre noi sunt hoți atât de abili încât pot lua și cloșca de pe ouă. Meseria, brățara de aur, trebuie furată. Vântul se furișează pânditor. Chiar și somnul fură oamenii pe nesimțite. La fel și gândurile, în meditațiile îndelungi.

Cam multă furăciune pentru a rămâne indiferenți! Soluția ar putea fi dată de cinstea sistemului de educație. E necesar ca acest cățeluș creț să fie motivat, asemeni lui , să nu râvnească la rața-vecină. Apoi, evoluând, chiar dacă îi e foarte foame să aibă suficient respect de Sine, încât să lase rața să trăiască în pace în cotețul ei! Și, la fel ca în poezia lui Arghezi, responsabilă pentru corectarea comportamentului greșit al lui pungașului zdrențăros este gospodina, prin extensie Mama.

Hoția e inechitabilă din punct de vedere moral. Numai fiind lipsit de motivația instinctuală de a înșfăca rața, cățelușul își poate configura demnitatea. Prin analogie cu cel mai bun prieten al omului, furtul devine imoral și pentru copil. Fiind demn, la maturitate, o societate sănătoasă îi va conferi onoare. Respectându-și cuvântul față de concetățeni, acesta își poate asuma un rol de lider social.

În perioada celor 7 ani de acasă, părinții/bunicii și educatorii/învățătorii trebuie să elimine necinstea și minciuna, deoarece copiii învață ceea ce trăiesc! Pe baza lecțiilor de viață și a celor de la școală copiii devin adulți, părinți, bunici și, implicit, educatorii generațiilor viitoare. Oare avem tăria interioară pentru a eradica din mentalul colectiv românesc cățelușul hoț?

____

*) folclor


Foto: David Muntean @adev.ro/nwade4

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Anamaria Stănescu
Invitat permanent

Urmează un doctorat în Etnologie. Absolventă a Facultăţii de Litere, cu dublă specializare: limba şi literatura română – etnologie şi folclor, promoţia 2008 şi a Masterului de Antropologie Culturală, Etnologie şi Folclor. Este pasionată de fotografie, prog rock şi realizează accesorii handmade.

Număr articole publicate : 19