William Styron – Dați foc acestei case

W.Styron, 1960
W.Styron, 1960

Acum 10 ani s-a stins din viață (1925-2006), celebru în România datorită romanelor Alegerea SofieiBeznă vizibilă, Dați foc acestei case. Le puteți găsi pe toate trei pe site-ul editurii Art. Styron a fost, poate, unul dintre cei mai iubiți autori americani, un pilon puternic în ceea ce privește forța narativă cu care a pătruns în străfundurile minții umane. Înainte de a fi scriitor, cred că Styron a fost un fin psiholog. Mi se pare imposibil să poți scrie romanele menționate mai sus fără să fi explorat conștientul uman.

s-a născut în Newport News, Virginia. A urmat o educație teologică și apoi s-a apucat de scris. A renunțat la slujbe pentru a putea scrie, având sprjinul tatălui. La 26 de ani, debutează cu romanul Lie Down in Darkness (1951). Urmează apoi Dați foc acestei case (1960), The Confessions of Nat Turner (1967), Alegerea Sofiei (1979) și Beznă vizibilă (1990).

Cele trei cărți traduse la au un singur punct în comun: anxietatea. E o atmosferă prezentă în permanență la Styron.BeznvizibilAmintiridesprenebunie-pic

Beznă vizibilă mi s-a părut a fi unul dintre cele mai bune tratate despre depresie (pe lângă Demonul amiezii al lui Andrew Solomon). Styron povestește despre această boală invizibilă al cărei leac nu există cu o seninătate de parcă ceea ce s-a întâmplat n-ar fi fost destul de groaznic. A fost sub tratament luni de zile, devenise o legumă ambulantă și într-un final a fost internat într-un spital de boli mintale. S-a vindecat după multe lupte cu el însuși, iar acesta a fost rezultatul care l-a determinat să scrie cartea.  În Alegerea Sofiei,  întâmpinăm oarecare bookpic-alegerea-sofiei-1594provocări de ordin descriptiv: doar ilustrul Balzac putea să descrie peisaje și figuri în zeci de pagini. Romanul e tulburător și scindează în mizeria umană, în hăurile singurătății și în mormântul unuia dintre mecanismele extincției umane: Holocaustul. O carte foarte bună, de altfel.

În Dați foc unei case, roman asupra căruia mă voi opri azi, se simte, din nou, acea atmosferă pestilențială care adună sufletele damnate. Și aici, Styron exagerează cumplit în legătură cu pasaje descriptivele și multitudinea detaliilor care încețoșează vederea cititorului.

Long story short: La scurtă vreme după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial,Datifocacesteicase6-pic avocatul new-yorkez Peter Leverett sosește în vacanță la Sambuco, în Italia. Acolo își reîntâlnește  prietenul din tinerețe, aristocratul parvenit-afemeiat Mason Flagg. Acesta din urmă are un caracter execrabil și crede că puterea banului îi satisface toate capriciile. O tânără e violată și ucisă, iar la scurt timp va fi găsit și cadavrul lui Flagg. Leverett nu crede însă în verdictul autorităților cum că ar fi fost sinucidere și îl bănuiește pe noul său prieten, pictorul alcoolic Cass Kinsolving. Aici trebuie să fii foarte atent și să nu te pierzi în amănunte, pentru că ai impresia că cei doi povestesc cele întâmplate în imediata înfăptuire a crimei. Nu, cei doi, Leverett și Kinsolving,  își aduc aminte de tragedie cu câțiva ani după. Asta e singura și marea problemă a romanelor fluviu de peste 500 de pagini, că trebuie să fii cu ochii în patru. Uneori firele narative o iau razna și îți țes pânză de păianjen.

Recomand cele trei cărți ale lui Styron și în special pe ultima amintită. Deși pare puțin dificilă, o poți citi și te vei indigna așa cum un roman polițist o poate face.

surse foto: 1, 2, 3, 4

Titlu: Dați foc acestei case

Autor: William Styron

Editura: Art

Anul: 2011

Traducere: Virgil Stanciu

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ruxandra A.

Ruxandra A.
A absolvit Facultatea de Litere din București. E pozar amator și scrie fie poezie, fie proză. N-a publicat nimic deocamdată. Muzica rock e a doua lume în care se refugiază. Prima o reprezintă cărțile.