5 cărți must-read ~ s4/2015

Pentru recomandările de luna aceasta m-am gândit să întru în dosarele colegilor mei. Dacă nu știați, pe SemneBune, avem o rubrică mai deosebită. Ce vrem să facem cu ea? Foarte simplu. Întrebați-vă care sunt scriitorii voștri preferați. Câți dintre ei sunt români? Și contemporani în același timp? Care e ultimul volum de română contemporană citit de voi? Da… mă gândeam eu. Nu-i nimic, vă ajutăm noi să vă puneți la curent.

Așadar, în Dosar de Scriitor disecăm autorii români, luăm diferite opere de-ale lor și le privim din mai multe unghiuri, ca să ne facem o imagine de ansamblu și, de ce nu, să mai stăm și de vorbă cu ei – pentru că mereu au de spus câte ceva ce nu ți-e dat s-auzi chiar toată ziua.

Ilustrație de Veronica Neacșu

Am extras câte o carte din fiecare dosar și îi avem, după cum urmează:

Din dosarele Andreei,

  • , „Religie politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu

„Volumul „Religie politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu” pune în perspectivă o serie de aspecte pe care istoria nu trebuie să le uite: perioada de „deraiere” ideologică  a istoricului religiilor Mircea Eliade, prin simpatizarea Gărzii de Fier, relaţia extraordinară între Mircea Eliade şi discipolul său, istoricul Ioan Petru Culianu, presiunile şi hărţuirea intensă a Securităţii (excelent punctate, pe parcursul volumului), munca titanică a celor doi istorici, precum şi halucinantul episod al asasinatului lui Ioan Petru Culianu.”

CRTPD-icon [Cumpără de aici]

  • , „Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București”

„Punctul central al volumului, prin desfășurarea amplă și dezvoltarea simbolurilor, este „Cămașa în carouri”, o poveste care plutește pe firul subțire al prozei fantastice, prin transferul între personaje și modificarea prismei prin care se vede realitatea imediată. Finețea cu care sunt construite detaliile și povestea se conturează și crește este fascinantă. Cadrele se schimbă,  tonul le însoțește în mod natural, iar lectura este halucinantă (…).”

CRTPD-icon[Cumpără de aici]

Valentin ne recomandă,

  • Florina Iliș, „Cinci nori colorați pe cerul de răsărit”

„Pentru Japonia am de mulți ani o atracție pe care nu mi-o explic decât printr-o fascinație pentru o cultură care mi se pare total diferită de cea pe care o cunosc. Poate am fost influențat de literatura japoneză (cei doi Murakami, Haruki și Ryu, Kawabata, Mishima sau chiar Ishiguro, el care totuși a trăit și a scris în Marea Britanie, dar a fost crescut în spiritul japonez), de cinematografia japoneză (Kurosawa mai ales), de documentare văzute sau de povești ale unor oameni care au plecat din România și au vizitat țara sau chiar trăiesc acolo. Probabil că lumea nu e chiar atât de diferită, oamenii sunt la fel peste tot, însă ceva din imaginarul japonez mă încântă și mă fascinează peste măsură. La fel pare să i se întâmple și Florinei Ilis, care a scris un roman, Cinci nori colorați pe cerul de răsărit, a cărui acțiune se desfășoară în Țara cireșilor înfloriți, iar unul din personajele principale este Darie, un tânăr român plecat să lucreze într-o mare corporație care se ocupă cu studiul și dezoltarea inteligenței articifiale.”

CRTPD-icon[Cumpără de aici]

Romanul Sindromul de panică în Orașul Luminilor este fără doar și poate o carte a unui autor îndrăgostit de cuvinte. Practic, este o carte despre cuvinte și despre cei ce se folosesc în mod conștient de ele: scriitorii, personajele lor, editorii, cititorii, librarii. Și ramificarea nu e întâmplătoare, fiindcă Autorul este cel ce plutește pe deasupra tuturor, ca Duhul Sfânt peste ape și, ca în cazul romanului Cafeneaua Pas-Parol, autorul intră în conversație cu personajele, devine un personaj, dar de data aceasta nu este atât de rău privit de către caracterele sale. Din primele pagini ale cărții suntem cumva uimiți de întrebarea unui personaj, adresată naratorului, care pare a fi și autorul: ”Sunteți autor sau personaj?”.

CRTPD-icon[Cumpără de aici]

De la Rux, un titlu tentant, să ne dea de gândit,

„Ați știut vreodată, neiubitori ai fotbalului, că FC Liverpool are un imn ?Evident, microbiștii cunosc celebrul You’ll never walk alone, toate echipele mari de fotbal au imnuri.  Așa-i, dar nu în spatele tuturor imnurilor se ascunde o poveste precum cea a imnului echipei Liverpool. Romanul Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012) conține un singur adevăr, conform lui ,  acela că Liverpool a câștigat Liga Campionilor în 2005. (…)

Nu sunt o fană a fotbalului (eu preferând sporturile de full contact), dar pot spune că romanul m-a captivat și nu e musai să fii un cunoscător al fotbalului ca să-l citești. E ficțiune dozată într-o manieră palpitantă, o desfășurare evenimențială fără cusur, detaliile nu dau bătaie de cap. Totul se rescrie sub pana lui Michael Flaherty și a lui Radu Paraschivescu.”

CRTPD-icon[Cumpără de aici]

Convinsă fiind c-o să vă placă și că o să mai veniți pe la noi, vă îndemn să ne dați un like și-un follow pe Facebook-ul de toate zilele prin care noi vom avea grijă să vă ținem la curent cu ceea ce se mai întâmplă în lumea literară de la noi și nu numai. Suntem prin preajmă.

Pe data viitoare!

 

sursa foto aici.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Isabela

Isabela
Isabela este absolventă a Facultatății de Psihologie din cadrul Universității București și vede cititul ca o formă de terapie, la fel ca și dansul, muzica sau fotografia. Funcționează pe principiul: avem nevoie doar de puțină frumusețe. Zi de zi. Puțin câte puțin. Peste tot.