România, țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Sofia

În perioada 09 – 14 decembrie 2014, Ministerul Culturii participă la unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate cărţii din zona sud-est europeană: Târgul Internaţional de Carte de la Sofia. Desfăşurându-se în incinta Palatului Naţional al Culturii din Sofia, sub patronajul Asociaţiei Editorilor Bulgari, manifestarea a debutat în 1968, expunând anual producţia a peste 120 de edituri naţionale şi străine, şi găzduind, de-a lungul celor şase zile, peste 20.000 de vizitatori. La deschiderea oficială a târgului, marți, 9 decembrie, va participa și domnul Rosen Plevnelie, Președintele Bulgariei.

În acest an, ca invitat de onoare al Târgului Internaţional de Carte de la Sofia, România propune publicului bulgar un grup select de treisprezece autori contemporani, ce cuprinde mai multe generaţii literare, poeţi, prozatori, cercetători şi critici cu nume sonore, ale căror lucrări au fost traduse recent sau care urmează să fie publicate în limba ţării gazdă.

Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Lucian Boia, Mircea Dinescu, Gabriela Adameşteanu, Petru Cimpoeşu, Ioan Groşan, , Lucian Dan Teodorovici, Ioana Nicolae, Simona Popescu, şi Adina Popescu vor fi acompaniaţi în discuţii şi prezentări de criticul literar , redactor la revista „Dilema Veche”, şi de Ovidiu Şimonca, redactor-şef al revistei „Observatorul Cultural”.

Din partea ţării gazdă, la dezbateri vor participa scriitorii Zdrava Kamenova, Ivan Biliarski, Milen Ruskov, Gheorghi Gospodinov, Ivan Stankov, Vasilka Alexova, translaţia la evenimente fiind asigurată de Stilyan Deyanov, Lora Nenkovska şi Vanina Bojikova, prin al căror efort numeroase cărţi româneşti au apărut în limba bulgară de-a lungul ultimilor ani.

Joi seara, la Palatul Naţional al Culturii din Sofia, va avea loc un concert de jazz susţinut de Maria Răducanu şi Maxim Belciug, iar poetul Mircea Dinescu va prezenta un show poetic şi gastronomic.

De asemenea, pentru a marca prezenţa la Sofia cu ocazia acestui eveniment a renumitului dramaturg, în seara de sâmbătă, 13 decembrie, la Teatrul Naţional „Ivan Vazov” din Sofia se va juca spectacolul cu piesa „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, în traducerea lui Ognyan Stamboliev şi regizat de Ivaylo Hristov.

Ministerul Culturii mulțumește editurilor care au sprijinit cu volum de carte prezența României la Târgul Internațional de Carte de la Sofia: Adenium, Cartea Copiilor, Cartea Românească, Casa de Pariuri Literare, Casa Radio, Corint, Curtea Veche, Editura Muzeelor Literare, Gama, Gramar, HAC!, Hasefer, Humanitas, Humanitas Fiction, House of Guides, Institutul Cultural Român, Institutul European, Max Blecher, Editura Militară, Monitorul Oficial, Nemira, Niculescu, Orizonturi, Polirom, RAO, Teopiticot, Tracus Arte, Trei, Universitaria, Universitatea din București, Universitatea de Vest, Vivaldi, Vremea.

Sponsor: SC Kandia Dulce SA.

romanian literature. nopassport

Programul integral al evenimentelor

organizate de Ministerul Culturii la Târgul Internaţional de Carte de la Sofia:

Joi, 11 decembrie

17.30 (Standul național)

Dezbatere despre teatrul contemporan, cu participarea lui Lucian Dan Teodorovici, Matei Vişniec, Zdrava Kamenova. Moderator: Marius Chivu.

19.00 (Sala 6)

Concert Maria Răducanu şi Maxim Belciug, urmat de un recital Mircea Dinescu.

Vineri, 12 decembrie

11.00 – 13.00, 15.00 – 17.00 (Sala 4)

Deschiderea sesiunii de dezbateri pe tema pieţelor de carte din cele două ţări, organizată de Uniunea Editorilor din România și Asociația Editorilor din România, în parteneriat cu Ministerul Culturii.

13.00 (Standul național)

Întâlnire cu Ioan Groșan, Matei Vişniec, Milen Ruskov. Moderator: .

15.00 (Standul național)

Întâlnire cu Petru Cimpoesu, , Adina Popescu. Moderator: Ovidiu Șimonca.

17.30 (Standul național)

Lansare de carte: Balchik. Autorul, Lucian Boia, şi profesorul Ivan Biliarski, în dialog. Invitat: traducătorul Stilyan Deyanov. Moderator: Ovidiu Şimonca.

Sâmbătă, 13 decembrie

12.00 (Standul național)

Cărţile pentru copii nu sunt o joacă. Întâlnire cu Ioana Nicolaie şi Adina Popescu. Moderator: Ovidiu Șimonca.

13.00 (Standul național)

Lectură comună de poezie cu participarea poeţilor Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Mircea Dinescu, , Matei Visniec, Marius Chivu. Moderator: Ovidiu Șimonca.

15.00 (Standul național)

Întâlnire cu Lucian Dan Teodorovici, , Georgi Gospodinov. Moderator: Marius Chivu.

17.30 (Standul național)

Dialog între Mircea Cărtărescu şi Ivan Stankov. Moderator: Marius Chivu.

Duminică, 14 decembrie

11.00 (Standul național)

Întâlnire cu Ioana Nicolaie, Simona Popescu şi Claudiu Komartin. Invitată: traducătoarea Vasilka Alexova.  Moderator: Ovidiu Șimonca.

Downtown Sofia. Credit: Boby Dimitrov.

Despre invitaţi

[RO]

Gabriela Adameşteanu (n. 1942) a absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București. Romanele şi volumele sale de povestiri i-au adus cele mai importante premii naţionale. După Revoluţia din `89 a devenit redactor-şef al revistei 22 a Grupului pentru Dialog Social. Scrierile ei au fost sau urmează să fie traduse la edituri importante din Franţa, Spania, Statele Unite, Italia, Ungaria, Israel, Germania, Bulgaria, Rusia, Estonia, Polonia şi Olanda. Editura Polirom a inclus cărţile Gabrielei Adameşteanu în colecţia sa de „Opere”. Ultima carte publicată:Anii romantici”, memorialistică, Editura Polirom, 2014

Lucian Boia (n. 1944) este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi foarte variată, reeditată în mod constant, cuprinde numeroase titluri scrise direct în franceză, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atît prin lucrări teoretice privitoare la istorie şi la imaginar, cît şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii, de la viaţa extraterestră şi sfîrşitul lumii pînă la comunism, naţionalism şi democraţie. Ultima carte publicată:Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări”, Humanitas, 2014.

Mircea Cărtărescu (n. 1956) este poet, prozator, eseist, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Este poetul reprezentativ al generaţiei ’80, dar şi cel mai bine vîndut şi cel mai tradus prozator român contemporan (peste 30 de ediţii, în 15 limbi). Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesionişti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de nenumărate reviste culturale. Traducerea franceză a „Nostalgiei” a fost nominalizată, în 1992, pentru Premiul Médicis şi Premiul pentru cea mai bună carte străină, iar în 2005 a primit Premiul „Giuseppe Acerbi“ în Italia. În 2013, a fost distins cu premiul elveţian pentru literatură Spycher – Literaturpreis Leuk, Premiul Internaţional pentru Literatură „Novi Sad“, Premiul Tormentor pentru Cea mai bună carte străină în spaniolă – „Nostalgia”, iar „Blinding”, primul volum al trilogiei „Orbitor” (tradusă deja integral în cinci limbi), a fost nominalizat pentru cea mai bună carte străină tradusă în limba engleză. Ultima carte publicată: „Fata de la marginea vieţii. Povestiri alese”, , Humanitas, 2014.

Marius Chivu (n. 1978) s-a remarcat drept cronicar literar, dar a debutat cu un volum de poezie, multipremiat şi aflat în curs de apariţie în limbile franceză şi suedeză, după care a publicat jurnalul unei călătorii în Himalaya şi un volum de povestiri. A editat antologia „est of. Proza scurtă a anilor 2000”, în care a selectat cele mai bune povestiri publicate de noul val de prozatori români. Din 2005 este cronicarul literar al revistei „Dilema veche”. Ultima carte publicată:Sfîrşit de sezon”, povestiri, Polirom, 2014.

Petru Cimpoeşu (n. 1952), absolvit Institutul de Petrol şi Gaze și Geologie din Ploiești. Pentru romanele sale „Simion liftnicul” (2001) şi „Christina Domestica” şi „Vînătorii de suflete” (2006) a primit premiile Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române, precum şi premiilor mai multor reviste culturale. „Simion liftnicul” a fost tradus în Italia, Spania, Croaţia şi Bulgaria, iar în Cehia a fost declarat cartea anului 2007 şi distins cu Premiul „Magnesia Litera”. Ultima carte publicată:Firesc”, roman, Editura Polirom, 2010.

Mircea Dinescu (n. 1950) a fost distins de-a lungul anilor cu numeroase premii literare naţionale şi internaţionale (Premiile Uniunii Scriitorilor şi al Academiei Române, Premiul Herder, Premiul Internațional de Poezie de la Rotterdam, Premiul Central European Time de la Budapesta ș.a.). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului „Libération” în care ataca explicit regimul comunist al Ceaușescu, a fost supus arestului la domiciliu și i s-a retras dreptul de semnătură devenind, astfel, o figură emblematică a dizidenţei româneşti. După revoluția din 22 decembrie 1989 a fost ales președintele Uniunii Scriitorilor şi a înfiinţat una dintre cele mai importante reviste din ultimele două decenii: Academia Cațavencu. Volumele sale de poezie au fost traduse în limbile maghiară, engleză, germană, franceză, olandeză, bulgară ş.a. Ultima carte publicată: „Vino în rochia ta simplă de stambă”, ed. Litera, 2014.

Ioan Groşan (n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea „Caravana cinematografică” a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză. Ultima carte publicată: Un om din Est”, roman, Editura Tracus Arte, 2010,

Claudiu Komartin (n. 1983) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai premiaţi tineri poeţi români din ultimul deceniu. A tradus din limba franceză cărţi din autorii Philippe Claudel, Jean-Marie Gustave Le Clézio şi Tahar Ben Jelloun, iar selecții din poemele sale au fost publicate în germană, franceză, engleză, spaniolă, suedeză, slovenă, maghiară, sîrbă, bulgară, polonă, precum şi în alte limbi. Din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher. Ultima carte publicată: cobalt”, Casa de Editură Max Blecher, 2013.

Dan Lungu (n. 1969) este de formaţie sociolog şi a făcut studii postdoctorale la Sorbona. În 1996, a iniţiat grupul literar „Club 8” care a dat cîţiva dintre prozatorii noului val românesc. A făcut parte din grupul de scriitori români invitaţi în programul francez „Les belles etrangeres” în 2005. Ca sociolog, a coordonat, în colaborare, mai multe volume colective de memorialistică: „Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism” (2008), „Str. Revolutiei nr. 89” (2009) şi „Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism” (2014). În prezent este director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi şi director al Festivalului Internaţional de Literatură din Iaşi (FILIT). Cărţile sale au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă. Ultima carte publicată: „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu”, roman, Polirom, 2014.

Ioana Nicolaie (n. 1974) a publicat poezie în două volume colective devenite între timp cărţi cult: „Ferestre 98” (1998) şi „40238 Tescani” (1999). Poezia ei a fost tradusă în antologii, dar şi în volume individuale în limbile germană, franceză, engleză, slovenă, italiană și suedeză. A fost nominalizată la premii naţionale şi internaţionale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Ultima carte publicată: Autoimun”, poezie, Cartea Românească, 2013.

Adina Popescu (n. 1978) a început să publice de la 17 ani în presa scrisă, remarcîndu-se prin reportajele ei narative şi prin poveştile la graniţa cu ficţiunea. Articolele ei au cîştigat numeroase distincţii, cum ar fi Premiul agenţiilor ONU pentru mass-media sau Marele Premiu la secţiunea Cultură a concursului „Tînarul Jurnalist al Anului – 2006“. În prezent, Adina Popescu este jurnalistă la „Dilema veche” şi face filme documentare împreună cu regizorul Iulian Ghervas. Ultima carte publicată: Povestiri de pe Calea Moşilor”, proză scurtă, Casa de pariuri literare, 2014.

Simona Popescu (n. 1965) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti unde în prezent este şi lector universitar. A obţinut două premii naţionale pentru volumul de poezie de debut: „Xilofonul şi alte poeme” (1990). Este prezentă cu poezie în numeroase antologii din străinătate. Romanul Exuvii (1997), foarte bine primit de critică şi de public, a devenit un „clasic” al literaturii postmoderne române, primind Premiul pentru roman al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti şi fiind tradus pînă acum în limbile poloneză, maghiară, dranceză şi germană. Simona Popescu s-a dedicat şi eseisticii scriind două volume despre poezia ultimului mare poet suprarealist român, Gellu Naum.
Cea mai recentă carte publicată: „Exuvii”, roman, ediţia a V-a, Editura Polirom, 2011.

Ovidiu Şimonca (n. 1968) şi-a făcut debutul jurnalistic în 1992 pe cînd era student al Facultăţii de Istorie-Filozofie de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi. A lucrat la mai multe publicaţii locale şi naţionale şi a participat la înfiinţarea Departamentului de Jurnalism de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi. A fost laureat al Premiilor Clubului Român de Presă, în 2003, la secţiunea „Talk-show radio“, pentru o emisiune difuzată de BBC România. La Gala Jurnalismului Cultural, organizată de Fundaţia Culturală „Timpul“ în decembrie 2008, a obţinut Premiul pentru „Interviu“. Din februarie 2005 este redactor-şef adjunct la revista „Observator cultural”. Cea mai recentă carte: Mass-media şi democraţia în România postcomunistă, volum colectiv, Editura Institutul European, 2013.

Lucian Dan Teodorovici (n. 1975), prozator, dramaturg și scenarist, este considerat unul dintre scriitori reprezentativi ai noului val. Cărţile sale sînt traduse în străinătate, cu un succes notabil atît în rîndul criticilor, cît şi de public. Pentru romanul „Matei Brunul”, a primit nenumărate premii printre care şi Premiul Publicului la Gala Industriei de Carte din România. Scenarist al mai multor scurt şi lungmetraje, a semnat, împreună cu Florin Lăzărescu, scenariul unui documentar cu titlul „Comunismul la gura sobei”, iar împreună cu Dan Lungu a coordonat volumul de memorialistică „Str. Revoluţiei nr. 89” (2009). În 2013 a debutat ca regizor de teatru cu spectacolul „Prăpădul”, după un text de Attila Bartis, la Teatrul Naţional din Iaşi. Cea mai recentă carte: Unu + unu (+unu…). Nişte comedii”, teatru, Editura Cartea Românească, 2014.

Matei Vişniec a scris cinci romane, cinci volume de poezie si un numar impresionant de piese de teatru, care au dat nastere la multe montari, in Romania si in strainatate. Numele sau a figurat pe afise in peste 40 de tari. Din 1987, traieste mai mult in Franta si o parte dintre piesele sale au fost scrise, de atunci incoace, in limba franceza. El este insa omul care se simte bine intre doua tari, doua limbi si doua culturi. Una dintre vocatiile sale este aceea de a construi „poduri culturale” intre tara in care s-a nascut si tara adoptiva unde lucreaza, de altfel, pentru sectia romana a postului Radio France Internationale. Numeroase premii au recompensat cele aproape cinci decenii de cind Matei Visniec lucreaza pe teritoriul cuvintului. Cea mai recentă carte: „Omul din care a fost extras raul”, Ed. Cartea Românească, 2014.

[BG]

Lora Nenkovska s-a născut în Bulgaria. Locuieşte la Sofia și este cercetătoare, traducătoare și lector de limba română. A transpus în limba bulgară o serie de scriitori, poeți și dramaturgi romani printre care Mircea Eliade, Filip Florian, Ioan Groșan, Dan Lungu, Petru Cimpoeșu, Gianina Carbunariu, Peca Ștefan, Matei Vișniec, Gellu Naum, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu, Teodor Duna, Cosmin Perța, Adela Greceanu, Denisa Duran și alții.

Vanina Bojikova este profesor asistent de limbă şi literatură română la Universitatea „St. Kliment Ochridski” din Sofia, Bulgaria. A tradus o serie de scriitori români în limba bulgară, printre care Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Ştefan Bănulescu, Ioan Groşan, Nora Iuga, dar şi Mircea Cărtărescu (De ce iubim femeile şi Nostalgia împreună cu Ivan Stankov), Cezar Paul-Bădescu (Tinereţile lui Daniel Abagiu şi Luminiţa, mon amour) și Varujan Vosganian (Cartea Șoaptelor).

Georgi Gospodinov (1968) este poet, scriitor şi dramaturg, unul din cei mai des traduşi scriitori bulgari de după 1989. Dintre cărţile lui de poezie, patru au primit premii literare naţionale. Volume cu selecţii din poemele sale au fost publicate în germană (Kleines morgendliches Verbrechen,Droschl, 2010), cehă şi macedoneană. Gospodinov a devenit cunoscut pe plan internaţional cu cartea Un roman natural,publicat în 23 de limbi, printre care în engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, română (Cartier, 2011). And Other Stories (2001), o colecţie de povestiri, a fost publicată în germană, franceză, engleză şi italiană. Noul lui roman, Physics of Sorrow (2012), a câştigat trei premii naţionale pentru beletristică în 2012 şi 2013, printre care premiul naţional pentru cel mai bun roman al anului, 2013. Physics of Sorrow a fost publicat în italiană, germană, sârbă, şi urmează a fi publicat în engleză şi franceză. În 2014 romanul a fost finalist la Premio Strega Europeoşi la Premio Gregor von Rezzori în Italia, şi la premiul Haus der Kulturen der Welt şi la Brücke Berlin Preis în Germania. Georgi Gospodinov locuieşte şi lucrează la Sofia, în Bulgaria.

Zdrava Kamenova (n.1979) este unul dintre cei mai apreciați dramaturgi tineri din Bulgaria. A absolvit Academia Naționala de Teatru și Film din Sofia și a avut un succes răsunător încă cu spectacolul ei de debut “Ceva frumos, ceva numai al tău”, scris și regizat de ea. Acest spectacol pentru copii a fost destins cu mai multe premii importante din Bulgaria. Urmează o serie de texte și spectacole reușite și destinse cu premii în Bulgaria și în străinătate – „Deviații” (2006), „Tatăl meu” (2007), „O noapte cu ea” „Vreau să cred că totul se termină cu bine” „Gimnastică pentru femei însărcinate” și altele.

Ivan Stankov (născut în 1956) este profesor de literatură bulgară contemporană, la Universitatea din Veliko Târnovo. Lector de limba și literatura bulgară la Universitatea din bucurești (2008 – 2012). A tradus din limba română în bulgară autori importanți precum Mircea Cărtărescu („Orbitor” – toate cele trei volume –, „De ce iubim femeile”, „Nostalgia”), Dan Lungu („Sunt o babă comunistă”), Lucian Boia („De ce este România altfel?”). A primit o diplomă din partea Ministerului Afacerilor Externe român „Pentru merite deosebite în promovarea valorilor românești și universale în relațiile internaționale”. Este autorul a șase cărți de critica literară și una de proză. În prezent, pregătește o carte despre opera lui Mircea Cărtărescu.

Ivan Biliarsky (născut în 1959) este un profesor universitar, scriitor, cercetător. În sistemul educațional este profesor asociat în istoria statului bulgar și drept la Facultatea de Drept din cadrul Universității din Varna. Din 1998, este profesor asociat în istorie medievală europeană și civilizație la Noua Universitate Bulgară din Sofia.
Printre altele, are studii şi cercetari de istorie medie în România, fiind membru al consiliilor editoriale ale Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din cadrul Academiei Române (începând cu anul 2008) și al Centrului de Studii Medievale și Moderne pentru Europa Centrală și de Est din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (din anul 2009).

Milen Ruskov (născut în 1966) este un scriitor și traducător bulgar care locuiește la Sofia. În anul 2014 a fost printre laureații Premiului Uniunii Europene pentru Literatură. A absolvit cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității din Sofia în anul 1955. În continuare, a obținut un doctorat în lingvistică la Academia de Științe din Bulgaria. Din 2001, a lucrat ca translator freelancer pentru o serie de edituri. Până în prezent, a scris trei romane. Summit (2011) descrie renașterea societății bulgare în secolul al XIX-lea și a fost premiat cu Premiul Secolul de Aur al Ministerului Culturii din Bulgaria, Premiul Național pentru ficțiune Hristo G. Danov, precum și premiul pentru ficțiune Elias Canetti.

Stilyan Deyanov (n. 1976). Traducător bulgar, jurnalist. A beneficiat de o serie de burse la Paris, Arles, New York, Institutul Cultural Român, Colegiul Noua Europă. Colaborator la o serie de ziare și televiziuni principale din Bulgaria și România. A tradus o serie de autori români: Vintilă Mihăilescu („Tranzițiile porcului. Cultură și economie în România postsocialistă”), Vasile Ernu („Născut în URSS”), Lucian Boia („Istorie și mit în conștiința românească”), Lucian Boia („Balcic. Micul paradis al României Mari).

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Avatar
Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.