SB-2012-RPC

Interviu cu poetul Emil Brumaru, expoziție de bijuterii din alte vremuri, lansarea noului album semnat de Mihai Iordache, povești de Crăciun pentru cei mici și filmul unei povești de dragoste a lui Charles Dickens – acestea sunt recomandările culturale de astăzi.

 

Începem cu un interviu de pe semnebune.ro, interviu pe care Arnoux i l-a luat poetului Emil Brumaru. La fel ca poezia sa, o discuție cu Emil Brumaru nu poate fi altfel decât savuroasă și plină de semnificații. Printre multe altele, Arnoux l-a întrebat pe Emil Brumaru: „Tot pe net, sunt foarte la modă site-urile care publică sfaturi de la mari autori pentru tinerii care vor să scrie literatură. Faulkner, Murakami şi alţii au venit cu diverse idei de-a lungul timpul, iar anumite persoane au creat adevărate colecţii de citate. Ce îi transmiteţi dumneavoastră unui tânăr poet?” Iar răspunsul a fost: „Îndemnul de-a scrie chiar dacă versurile lui i se par proaste. Să scrie pînă reușește să fie cît de cît acceptabile.  Pe urmă să facă o pauză și să aleagă ce crede că-i mai bun”. Cum spuneam, interviul trebuie citit, pentru că în el sunt abordate și alte lucruri, unele pe un ton mai serios, altele pe un ton mai puțin serios, numai bun pentru aceste zile dinaintea sărbătorilor.

**

Dacă doriți să vedeți cum arătau bijuteriile purtate cândva de femeile din Țările Române, la Muzeul Național de Artă al României a fost deschisă zilele trecute expoziția intitulată Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR, aflăm de pe hotnews.ro. „Expoziţia, care va fi deschisă în Rotonda Sălii Auditorium a muzeului până pe 27 aprilie 2014, aduce în atenţia publicului o selecţie de aproximativ 80 de piese din patrimoniul MNAR care datează din secolele XVIII-XIX. Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti. Bărbaţii purtau şalvari şi papuci cu vârful răsucit, iar moda feminină includea rochii cu cingători viu colorate şi multe bijuterii. Ca tipologie, obiectelor de uz cotidian li se alătură cele destinate ţinutelor de curte, de nuntă şi de sărbătoare. Odată cu epoca de tranziţie a societăţii româneşti de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele şi motivele decorative de tradiţie post-bizantină şi orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier, iar schimbarea a fost asumată în special de elita intelectuală”, citim din prezentarea de pe hotnews.ro.

**

De pe liternet.ro reținem cronica lansării unui nou album semnat Mihai Iordache, lansare care a avut loc săptămâna aceasta. „Iordache. Mihai Iordache. Adică tipul ăla cool, cu ochelari de hipster (pe care-i are de dinainte să se fi inventat termenul hipster) saxofonist şi compozitor de jazz, a pus bazele formaţiei Sarmalele Reci, e membru al formaţiei KUMM şi scrie foarte mişto, deşi puţini ştiu. (…) Ca de obicei, muzica lui Iordache nu are nicio legătură cu trendul autist în care au ales să se dezvolte mulţi dintre muzicienii-compozitori români şi ajunge, în cea mai neşlefuită şi în acelaşi timp frumoasă formă la ascultători, care, indiferent de vârstă, se pot bucura de ea la fel de tare şi de sincer. (…) Nu sunt critic muzical, aşa că nu mă arunc în cine ştie ce observaţii de specialitate, dar vă sfătuiesc să vă cumpăraţi discul, să le spuneţi prietenilor să-l cumpere, să-l faceţi cadou de Crăciun (e timpul să renunţaţi la căcaturile cu brazi şi globuleţe pe care le dăruiţi în mod sistematic de sărbători) şi, important, mergeţi la concertele Iordache”, citim de pe liternet.ro și subscriem la cele scrise acolo.

**

Cum spuneam și zilele trecute, este vremea poveștilor de Crăciun, mai ales pentru cei mici. Ele continuă și în acest weekend, iar sâmbătă, mai exact, copiii sunt așteptați În Pod la Historia, în centrul vechi, la întâlnirea cu o carte de sezon. „Părinți și copii! Veniți sâmbătă, 21 decembrie, de la ora 16,30. În Pod la Historia, pe strada Sf. Dumitru, nr.3, în Centrul Vechi, să vă bucurați de „Darul lui Moș Crăciun”! O carte de sezon care se vrea citită din scoarță în scoarță, cu file ce dezvăluie o poveste minunată despre scrisori nescrise către Moș Crăciun, despre vise ale copiilor care zboară „ca gândul” către Laponia și darurile pe care ei și le doresc în noaptea de Crăciun. (…) Vă așteptăm cu drag și cu gânduri bune, alături de autorul cărții” Darul lui Moș Crăciun”- T. O. Bobe, să cunoaștem povestea din spatele coperților și să scriem scrisorile noastre către Moș…”,  citim din prezentarea evenimentului, de pe ecotrend.ro.

**

Pe postmodern.ro se poate citi o scurtă prezentare a unui film regizat de actorul Ralph Fiennes, film care dă viață poveștii de dragoste dintre scriitorul Charles Dickens și o actriță. „După debutul regizoral din 2011, cu Coriolanus, Ralph Fiennes revine în spatele camerei de filmat, pentru o nouă adaptare, The Invisible Woman. Pornind de la lucrarea biografică a autoarei Claire Tomalin, The Story of Nelly Ternan and Charles DickensThe Invisible Woman spune povestea amantei lui Dickens. La apogeul carierei sale, Dickens – interpretat de Fiennes – o cunoaște pe actrița Ellen Ternan ( Felicity Jones – Like Crazy), pe care o va iubi până la moarte. Scenarista Abi Morgan, cunoscută pentru filmele Shame și The Iron Lady, semnează scenariul The Invisible Woman. În film joacă și Kristin Scott Thomas (Only God Forgives, The English Patient) și Tom Hollander (About Time, Pride And Prejudice)”, citim din prezentarea de pe postmodern.ro.

 

Aceasta a fost , ne citim/auzim luni dimineață, cu noutăți literare de prin presa lumii.

 

banner-revista-presei-SPT

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Dorina Tătăran

Dorina Tătăran
Traducătoare de literatură la o casă importantă de editură din România, Dorina a fost premiată în 2012 la ediția a III-a a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Proză scurtă. Este o fidelă cititoare de „sud-americană”. Scrie proză scurtă dar se ferește să publice (încă). Iubește cafeaua și florile.