Un bătrân şi o bătrână
se ţin de mână
umbra lor are forma unei trăsuri cu patru cai
ce merge spre infinit în sens invers.
Se duc la magazinul de jucării stricate
undeva pe Lipscani
să-şi înlocuiească iubirea
pentru că s-a uzat cât timp ei se ţineau de mână
ca să treacă strada.
În faţa lor un el şi o ea
merg îmbrăţişaţi ciugulindu-şi iubirea
de pe buzele arcuite ca să cuprindă
întreg universul dintr-o muşcătură.
Se duc la mall
să zâmbească în 3 D
în timp ce degetele lor înoată în popcorn
cu nonşalanţă.
Pe o bancă Minulescu începe să scrie o poezie
privindu-i pe furiş:
Un băiat şi o fată
merg ţinându-se de mână
neştiind că în urma lor
doi bătrâni le desenează umbra.