Condiţia umană, la trecerea dintre “ani”

Sunt două lucruri care mă înspăimântă mai mult decât orice în ultima vreme: ceasurile cu secundar, pentru că arată trecerea timpului, şi panourile de afişaj de la pompa de benzină în momentul alimentării cu carburant, pentru că indică pierderea rapidă şi ireversibilă a banilor. În dogma creştină se spune că frica vine de la diavol, iar în ezoterism se zice că energia generată de teamă trebuie sublimată în s ...

Citește mai departe

Cărțile ca arme de distrugere în masă

Ce înseamnă asta ? Cred că facem prea ușor uz de expresia asta. Armă de distrugere în masă sună prea serios și prea întunecat pentru capacitățile cărților de a produce efectiv pagube tangibile. Expresia asta asociată cu cărți (și alte forme de artă și divertisment) este, în opinia acestui scriitor, o reminescență neajustată (sau necorectată) a vremurilor în care învățătorul și spițerul satului erau singurii ...

Citește mai departe

Caragialești la Ministerul de Justiție: Traducătorul, funcționarul nimănui și-al tuturor

Am participat ieri, în calitate de traducător interesat și jurnalist, la întâlnirea pe care Ministerul de Justiție a organizat-o cu reprezentanți ai traducătorilor (asociații), ai firmelor de traduceri și alte părți interesate, cu scopul de a discuta (inițial) ori de a colecta informații (Ministerul de Justiție a schimbat macazul pe parcursul întâlnirii, susținând că scopul întâlnirii e informativ, pentru a ...

Citește mai departe

Despre fericirea unuia şi nefericirea altuia

Pe unii îi face fericiţi viaţa în cuplu. Alţii sunt nemulţumiţi de serviciu, bovarici. Pe principiul Dumnezeu le dă, dar pentru că nu le bagă şi-n traistă, se pun din nou pe jelit şi-şi plâng de milă... într-o „fericire”. Şi mai sunt ăia şi singuri, şi nefericiţi (...). n.b: Acest articol nu are nicio concluzie, decât, cel mult, o revelaţie a cititorului, până ajunge la final, ori după ce meditează îndelung ...

Citește mai departe

“Legea atracţiei” sau cum fac unii bani din piatră seacă

„Nu toţi suntem şoimi! Există printre noi şi biete vrăbii, însă rolurile se schimbă în decursul vieţii. Suntem când şoimi, când vrăbii. Din păcate însă, când vrăbiile vor să fure meseria şoimilor, nu fac decât să dea rateuri. O vrabie nu va zbura niciodată precum un şoim, căci n-are aripile lui. Desigur, a fi vrabie presupune, totuşi, un complex de inferioritate în raport cu un şoim sau cu orice pasăre măia ...

Citește mai departe

Fait Clăb Doi și alte greșeli de neiertat

Astăzi vorbim despre greșeli. Greșeli de neiertat. Recent au ajuns și la urechile mele (în general neinteresate) știrile că Chuck Palahniuk, acest enfant terrible al generației X, s-a plictisit destul de tare (sau a rămas fără bani, că deh, ipoteca, mașina, amanta nu-s pe gratis) încât s-a apucat să scrie continuarea romanului care l-a făcut celebru. Prima regulă a Fight Club-ului este: să nu vorbești despr ...

Citește mai departe

Nu mai râdeţi, bă, de noi!

Ne-am obişnuit, în comoditatea noastră, să nu facem nimic. Să colcăim în propriul orgoliu până ne provocăm cangrene de neam, să avem pretenţii de naţiune puternică, când de fapt e vorba doar de grandomanie, combinată cu frustrare, de cele mai multe ori compensată prin ultimul model de iPhone, o maşină lungă adusă pe platformă din Germania şi un nas pe sus, indiferent de situaţie. N-ar fi o problemă nimic di ...

Citește mai departe

Nu ajungi la 500 de milioane de ”like”-uri, fără ca lumea să creadă că e ceva de capul tău

O să vă povestesc o întâmplare, dar, înainte de asta vreau să spun un singur lucru: feisbucul a stricat până și felul în care se face revoluție. Da, feisbuc, fiindcă nu am destul respect pentru el încât să îi scriu numele corect. Sunt din topor și din popor și, sincer, atâta merită de la mine rețeaua de socializare care îi face pe oameni să fie antisociali – o mențiune fonetică. Na, că am spus-o și pe asta ...

Citește mai departe

Tristeţile sportului de performanţă

“I can’t really remember the names of the clubs that we went to”. Shaquille O’Neal, ex-star center for the Los Angeles Lakers, on whether he had visited the Parthenon during his visit to Greece.” (în Richard Lederer, The Bride of Anguished English, St. Martin Press, New York, 2000, p. 40) Unii spun că publicitatea ar fi aşa o manipulare, încât se apropie de totalitarism. Eu am găsit ceva mai totalitar: spor ...

Citește mai departe