Dragobetele marchează reînnoirea firii prin iubire. De aceea, se mai numește și Cap de Primăvară. E timpul regenerării naturii și al însoțirii ludice a perechilor de îndrăgostiți prin analogie cu împerecherea păsărilor. Sărbătorirea Dragobetelui, variabilă în deceniile anterioare, s-a împământenit pe 24 februarie.
Dragobetele e zeul iubirii în mitologia românească. Tot el îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat. Mai e numit Năvalnic, Logodnicul Păsărilor sau Ioan Dragobete. E închipuit de românce ca un voinic fermecător și iubăreț. Legendele populare spun că este fiul Babei Dochia și cumnatul Lăzărelului.
Și la sat, și la oraș și, uneori, mai mult la televizor decât în intimitatea cotidiană, tinerii români celebrează erosul teluric. Aceștia fac daruri prin care să-și exprime iubirea. Și asta, pentru că Dragobetele este o sărbătoare ce își concentrează esența ziua, în văzul tuturor. Tinerii ciripesc și zburătoresc pentru a avea pereche tot anul!
Pe lângă conexiunile dintre simbolul păsării (de Dragobete se dezleagă limba păsărilor) și spiritualitatea românilor manifestate prin obiceiurile populare practicate în Ziua de Drogobete (zburătăcitul, facerile de dragoste, spălarea pe față cu apa zânelor pentru frumusețe, logodne ludice etc.), Dragobetele lasă o profundă amprentă și asupra antroponimelor și toponimelor românești.
Numele onomastic Dragoș este derivat de la cuvântul drag (sl. dragu biti > rom. a fi drag, a fi iubit). E un vechi nume românesc specific părții de nord și de nord-est a României, cu rezonanță istorică, provenit din tema slavă dorogo, ce înseamnă prețios. Draga poate fi numele dat unei fete ce a fost vândută peste geam ca să fie lecuită de o boală gravă ori unei fete iubite foarte mult de către părinții ei. Astfel de nume au ca scop binecuvântarea celor care îl poartă de către divinitate.
Tema drag și derivatele acesteia sunt intrinseci iubirii. De aici și multitudinea de variante și domenii în care apare: nume de familie (Dragomir, Dragoslav, Drăghici, Drăgoi, Drăgulescu, Drăghia, Dragnea, Drăgușin, Drăguțoiu etc), prenume (Drăguța, Drăgana, Dragoș, Dragomir etc.), nume de localități (Drăgășani, Drăgănescu, Drăguți, Drăguș etc), sărbători tradiționale (Drăgaica, Dragobetele), denumiri de plante și flori (drăgaica, dragobeți) etc.
Lirica de dragoste poporană cântă Dragobetele, surprinzându-i caracteristicile.
Primenite-s fetele,
Azi e Dragobetele.
În păr și-au pus viorele,
La gât șirag de mărgele.
Că sunt tare frumușele,
Vin băieții după ele,
Le fură un sărutat
Că de un an au așteptat.
Uite cum trecu un an,
Dragobetele e iar.
Băieții și fetile
Își aleg dragostile.
Învârte băiete fata,
Las-o, și-apoi ia pe alta
Că așa e datina,
Să învârți și să pupi fata
Azi e zi de Dragobete
Băieții își aleg fete.
Că așa e datina,
Să învârți și să pupi fata.
Azi e Dragobetele
Se sărută fetele,
Și mai mari și mai micuțe
Și frumoase, și drăguțe.
Astăzi și păsările
Își aleg perechile.
Auuu neicuță uuu
Sărută-ma și te du
Sărută-ma să țin minte
Ori ți-o ia altu-nainte.
Pe la noi de Dragobete,
Se adună băieți și fete,
La biserică în vale
s-adună o horă mare.
Ia-ma neică și ma du,
Și mă joacă cum știi tu.
Auuu neicuță uuu
Ia-mă neică și mă du
La horă-n sat mai iute,
Dacă vrei sa te țin minte.
Băiatul ia fata-n joc
Și mi-o prinde de mijloc,
Îi fură un sărutat,
Că așa e din bătrâni lăsat,
Dacă azi nu ești iubit,
Tot anul ești ocolit.
Auuu neicuță uuu
Numai-mi rupe sufletul
Că-n ziua de Dragobete,
Băieții-și aleg pereche.
În mijlocul horilor,
Se întâlnește dor cu dor,
Azi sărutul-i pe furate,
De dragoste să ai parte.
Sărută neică fata,
N-aștepta să zică ea!
surse foto aici
