Scriitori britanici care susțin un apel pentru accesul tuturor copiilor la cărți, literatură scrisă de celebrități, ecranizări literare anunțate pentru 2024, un oraș al cărților în Coreea de Sud și o carte care vorbește despre armele moderne, altele decât armele clasice – iată știrile din lumea cărților care mi-au atras atenția la începutul acestui an.
♣ Autorul britanic al unor cunoscute cărți pentru copii Michael Morpurgo împreună cu alți scriitori cunoscuți susțin un apel lansat de BookTrust pentru a se asigura că fiecare copil provenit dintr-o familie cu venituri mici are acces la cărți și la activități de lectură, îndemnând la investirea într-un program în școli și grădinițe. El este citat într-un articol de pe website-ul The Guardian, spunând: „Trebuie să recunoaștem dreptul fiecărui copil din această țară de a avea acces, din punct de vedere fizic, intelectual și emoțional, la lectură. Iar acest lucru nu se va întâmpla dacă nu există cărți și dacă acestea nu sunt împărtășite de timpuriu.”
Morpurgo a mai spus că în Marea Britanie există o «divizare a oportunităților” între copiii care au acces la cărți, a căror viață și educație sunt „masiv îmbogățite”, și cei din medii defavorizate, care nu au acces la ele. „Orice guvern care nu recunoaște acest lucru este pur și simplu orb”», a mai spus Morpurgo. „Aceștia sunt, de asemenea, copiii care cel mai probabil că vor suferi de probleme de sănătate mintală, de lipsă de stimă de sine și de probleme familiale. Aceștia sunt chiar copiii care au cea mai mare nevoie să găsească calea spre împlinire și realizare pe care o pot aduce cărțile.”
Potrivit lui Morpurgo, închiderea bibliotecilor de către autoritățile locale ar putea afecta în mod special familiile defavorizate, închizând o sursă vitală de acces la cărți. El a mai cerut ca guvernul să acorde școlilor mai mult timp pentru a încuraja cititul de plăcere, mai degrabă decât ca instrumente pentru a trece examenele.
O inițiativă care ar putea servi drept model și pentru noi și despre care puteți citi mai multe în articolul amintit.
♣ Tot pe website-ul The Guardian mi-a atras atenția un articol despre literatura scrisă de celebrități, care pare să înregistreze o ascensiune. Articolul începe prin menționarea romanului The Thursday Murder Club, scris de Richard Osman, roman care a devenit un bestseller imediat după publicare, în 2020. „Bineînțeles, oamenii celebri scriu romane de zeci de ani – de la Alan Titchmarsh la Ben Elton. Iar piața pentru copii a devenit saturată de celebrități, printre care David Walliams, Geri Halliwell-Horner, Paul McCartney și Jamie Oliver. Dar vânzările de ficțiune pentru adulți scrise de celebrități au rămas relativ scăzute, până de curând. Potrivit datelor Nielsen BookScan, în 2018, Top 100 bestselleruri de ficțiune pe suport de hârtie includea un singur titlu al unui autor celebru – Uncommon Type, de Tom Hanks, și niciunul în Top 20. În 2023, situația s-a schimbat radical: opt dintre cele mai bine vândute 100 de cărți de ficțiune paperback și cinci dintre primele 20 au fost scrise de celebrități – printre ele, cărți de Bob Mortimer, Richard Coles și Dolly Parton. Succesul excepțional al lui Osman a făcut ca o armată de romancieri celebri să-i urmeze exemplul.”
„Părerile sunt împărțite cu privire la acest fenomen: unii susțin că o maree crescândă ridică toate corăbiile, astfel încât creșterea vânzărilor de romane scrise de celebrități atrage cititorii și către alte cărți. Alții consideră că romanele celebre fură oxigenul publicității de la scriitorii care nu au o altă carieră pe care să se bazeze”, se spune în articolul amintit, care este foarte interesant și prezintă opiniile unor scriitori, agenți literari și editori.
Într-adevăr, acest fenomen ridică întrebarea pe care mi-am pus-o și eu: cumperi un roman scris de un actor, de exemplu, pentru că îți place actorul respectiv sau din alt motiv? Mi s-a întâmplat când am văzut tradus și la noi volumul de povestiri Caractere atipice, de Tom Hanks. Mi-a stârnit curiozitatea, dar imediat m-am întrebat dacă nu cumva sunt influențată doar de faptul că este un actor cunoscut. Deocamdată, cartea este pe lista mea de cumpărături și voi ști care este răspunsul doar când voi citi cartea…
♣ Pe website-ul Literary Hub m-am oprit la un articol care semnalează ecranizările literare anunțate pentru acest an. De exemplu, în 26 ianuarie va apărea pe Amazon Prime miniseria Expats, bazată pe cartea The Expatriates (2016), a lui Janice Y.K. Lee. „Când, se întreabă cineva, vor înceta regizorii să o mai tortureze pe Nicole Kidman? În această serie de șase episoade, creată de Lulu Wang (The Farewell), Kidman o interpretează pe Margaret, o expată americană bogată, care trăiește în Hong Kong, al cărei băiețel dispare pe o stradă aglomerată, paralizând-o de vină și durere”, astfel sună scurta prezentare din articol, însoțită și de trailer. De altfel, toate recomandările sunt însoțite de trailere.
Pe Hulu, vom vedea în 31 ianuarie o adaptare literară care îl are în centru pe Truman Capote. Este vorba despre Capote’s Women: A True Story of Love, Betrayal, and a Swan Song for an Era (2021), de Laurence Leamer.
„În cel de-al doilea sezon al serialului său Feud, Ryan Murphy prezintă o bârfă literară legendară – momentul în care Truman Capote și-a înjunghiat pe la spate toate prietenele de lux, greu cucerite, din înalta societate (pe care, bineînțeles, le numea „lebedele” sale), publicând o povestire voalată, La Côte Basque 1965 – un fragment din romanul său nepublicat pe atunci, Answered Prayers – în Esquire, și dezvăluind cam multe dintre secretele lor. Surprins, Capote s-a trezit apoi ostracizat în mod răsunător și nici el, nici cariera lui nu și-au revenit vreodată cu adevărat (deși moștenirea lui este în regulă). Tom Hollander îl interpretează pe Capote, iar Calista Flockhart, Diane Lane, Naomi Watts și Chloë Sevigny joacă alături de Demi Moore, Molly Ringwald și Ella Beatty.”
Exemplele continuă pe Literary Hub grupate pe fiecare lună în parte, cu astfel de scurte prezentări și trailere. Vă recomand să le citiți pe toate, pentru că unele chiar sună interesant.
♣ De pe website-ul The New York Times am aflat că în Coreea de Sud există un oraș denumit Orașul cărților. „Oraș-satelit situat la 22 de mile nord-vest de Seul, Coreea de Sud, Paju este un oraș mic, cu o populație de aproximativ o jumătate de milion de locuitori. Străzile sunt mai liniștite decât cele din capitala plină de viață, aerul este mai curat și ritmul de viață este mai lent. Deși mulți oameni cunosc orașul pentru baza sa militară, Paju găzduiește, de asemenea, un complex hub de editare a cărților – cunoscut oficial sub numele de Paju Publishing Culture, Information and National Industrial Park, dar denumit în mod obișnuit Paju Book City. Aproximativ 900 de afaceri legate de cărți, inclusiv tipografii, companii de distribuție și studiouri de design, se înșiruie pe străzi și peste tot sunt indicatoare pe care scrie Paju Book City.”
Se pare că acest publishing hub a fost înființat de guvern în 1998. „Prin gruparea unor companii din industria de carte într-un singur loc, Coreea de Sud a sperat să producă și să distribuie mai bine o parte importantă a culturii ei. Cărțile sunt o afacere importantă în Coreea de Sud. Anul trecut, peste 115 milioane de cărți au fost vândute la nivel național, potrivit Asociației editorilor coreeni.”
Articolul include și fotografii din acest oraș, precum și multe alte detalii despre el. «Misiunea Orașului Cărții – de a „sprijini în mod activ cultura și artele bazate pe cărți” – poate fi văzută pe clădirile din tot orașul. Photopia, o structură violet, având forma curbată a unui val de ocean, servește drept studio de producție și prelucrare a fotografiilor. O editură, Dulnyouk, își are sediul într-o structură impunătoare, geometrică, care seamănă cu genul de vehicul întâlnit în Războiul Stelelor. Cafenele cochete, unde vizitatorii își pot savura băuturile în timp ce citesc, împânzesc colțurile străzilor din Paju. Totul este conceput pentru a păstra și răspândi dragostea pentru cărți.»
O poveste la fel de frumoasă ca acest oraș în sine, pe care insist să o citiți în întregime.
♣ Am aruncat o privire pe noutățile literare în curs de apariție la noi și m-am oprit pentru recomandare la un volum din Colecția Istorie a Editurii Corint, pentru că mi s-a părut că sună foarte interesant. Este vorba despre cartea Când totul devine armă, de Mark Galeotti. Iată cum sună prezentarea: „În secolul XXI trăim într-o stare permanentă de conflict. Fie că se numește terorism, război hibrid, război de zonă gri sau război convențional, amenințarea este o prezență cotidiană. Cum războiul clasic – cu arme, bombe și drone – a devenit tot mai costisitor sub aspect financiar și tot mai nepopular în rândul opiniei publice, este mai eficient să ameninți o țară cu embargoul economic sau să declanșezi un atac cibernetic prin care să-i paralizezi instituțiile. Iată de ce tot ceea ce ne înconjoară poate deveni o armă.
Pe măsură ce conflictul revine în Europa, expertul în criminalitate transnațională Mark Galeotti oferă un studiu cuprinzător și inovator despre acest nou mod în care se poartă războiul. Pretutindeni în lume dezinformarea, spionajul, acțiunile subversive și crimele destabilizează țările și creează crize de legitimitate. Ce avem de făcut în această situație? Galeotti ne prezintă modalități de supraviețuire, de adaptare și chiar de a profita de oportunitățile oferite de noua realitate.”
Pe website-ul editurii se poate face deja precomandă.