Cui îi e frică de Inteligența artificială?

Am întrebat 100 de scriitori români…  

Din nefericire, probabil că mesajul meu a ajuns în SPAM ori timpul de răspuns a fost considerat prea scurt pentru a trimite 500 de semne. Sau poate nu e este un subiect de abordat acum. Ancheta a demarat de Ziua Internațională a Cărții a acestui an. (*)

Argumentul a fost bazat pe tornada de păreri pro și contra din ultima vreme:

Mai jos, m-am referit doar la Chat GPT, considerându-l exponentul IA în acest moment. Am indicat trei direcții care converg la subiect, măcar ca intenție de abordare a acestuia:

♦ Luca Dinulescu

În cazul Chat GPT nu mai vorbim despre potențialul de a distruge profesii. Unele sunt deja inutile, un singur exemplu: de ce ai avea nevoie să plătești un copywriter cu mii de euro când poți să întrebi Chat GPT care ar fi sloganul cel mai bun? Și e doar un exemplu, mai sunt și altele. Iar, în câțiva ani, pe măsură ce roboții umanoizi care operează pe baza unor algoritmi de tipul Chat GPT vor avansa, majoritatea profesiilor vor deveni, ca să nu zic inutile, dar desuete sigur.

Vestea bună este că, într-un fel sau altul, vom învăța să coabităm cu Chat GPT și alte programe asemănătoare. Cum anume vom coabita, asta nu știu să spun acum, e poate un pic prea devreme. De fiecare dată când mă gândesc, însă, ce meserie ar fi cea mai bună pentru mine în această epocă viitoare (nu foarte îndepărtată), mă gândesc că aș putea fi un exponat viu într-un muzeu. Un muzeu al oamenilor vii pentru distracția roboților. Dar s-ar putea să fie bătaie pe joburile astea, vom vedea cum se va face selecția și câți le vor prinde cu adevărat.

♦ Emilia Toma

Sunt optimistă – ca de fiecare dată când o criză mai mult sau mai puțin fondată devine la modă, aducând panică între oameni. Nu întrevăd niciun pericol, poate doar pe acela al încercării de a se induce frica în rândurile anumitor categorii de persoane.

Altfel, Chat GTP este foarte simpatic, îl folosesc cu plăcere mai degrabă în glumă, dar m-a ajutat de câteva ori și la nevoi mărunte. Nu va distruge nimic, niciodată, și asta nu pentru că nu ar fi capabil (a se citi cu înțelesul de dresabil în acest sens), ci pentru că cred că nu e în interesul nimănui ca omenirea să dispară. În cel mai… bun (😊) caz vom evolua odată cu el.

♦ Luminița Corneanu

Dintotdeauna noul sperie și fascinează deopotrivă.

„Video Killed the Radio Star„, mai știți melodia? Și totuși, radioul încă există, filmul nu a ucis cartea și nici computerul creierele umane. Din punctul meu de vedere, AI este un fapt, is here to stay, cum se zice peste Ocean, și trebuie să ne obișnuim cu ideea.

Dau un singur exemplu: Google a anunțat că AI-ul său poate redacta draft-uri de e-mail pe baza unui set de documente și tabele. Credeți că odată oferta asta lansată pe piață, mai poți fi competitiv ca lucrător la orice fel de birou fără așa ceva? Ar fi ca și cum ai decide azi că nu folosești internetul și preferi scrisoarea în plic.

Cât despre relația dintre etică și tehnologie, lupta e deja în desfășurare, există discipline academice care se ocupă de așa ceva și soluții care se prefigurează – de pildă, soluția „human in the loop” în domeniul militar – utilizarea AI pe frontul de luptă doar cu implicarea factorului uman înainte de a „apăsa pe trăgaci”.

Ca și în domeniul eticii medicale, unde am decis că nu clonăm ființe umane, deși putem, și în domeniul tehnologiei va trebui să învățăm să ne dăm singuri peste degețele ca să nu dăm foc casei.

♦ Ligia Pârvulescu

În primul rând cred că poate fi pusă întrebarea legată de teamă; apoi cea legată de prostie. Teama de inteligență poate să mascheze două lucruri, separat sau/și simultan: o stimă de sine scăzută sau/și o anticipare a posibilelor consecințe negative pe care o inteligență dusă spre o extremă negativă le poate genera.

În legătură cu stima de sine scăzută – subiectul a fost deja destul de des discutat: poate da naștere, printre altele, și temerii că persoana în cauză nu ar fi suficient de inteligentă sau de capabilă și că, prin comparație, va fi considerată astfel de cei din jur. Însă, odată cu maturizarea emoțională și rezolvarea problemelor din trecut pe care persoana respectivă e posibil să le fi experimentat, apare realizarea faptului că orice comparație își pierde sensul, pentru că fiecare dintre noi are abilități pentru ceva anume – și în același timp nimeni nu este extraordinar de bun în absolut toate domeniile.

Asta duce discuția spre faptul că inteligența nu este de un singur fel: pe lângă concepția general cunoscută despre inteligență, există și inteligența emoțională, inteligența existențială și așa mai departe.

Odată cu realizarea acestui lucru, dispare teama față de inteligență, sau față de un anumit tip de inteligență: toți avem aceste tipuri de inteligență în diferite proporții, asta aduce diversitate umanității – și acesta nu poate fi decât un lucru bun. În legătură cu inteligența artificială, lucrurile stau puțin diferit: nu mai este vorba despre comparația cu inteligența unei alte persoane, ci cu inteligența a ceva inanimat. Lucrurile se complică și mai mult atunci când se descoperă faptul că acea inteligență artificială poate fi variată, la fel ca și inteligența umană – poate inclusiv să scrie versuri, deci este (și) o inteligență creatoare.

Ne temem de această inteligență artificială în primul rând din cauza faptului că este ceva nou, necunoscut, nu știm care sunt consecințele în plan real al acestui tip de inteligență pe termen lung. Pot ele să fie mai grave decât cele generate de aspectele negative ale inteligenței umane sau le poate chiar depăși pe acestea? Sau e mai justificat să ne temem de consecințele prostiei umane? Problema este că, într-un anumit punct, inteligența umană, dacă provine dintr-un psihic afectat de traumă și este orientată spre scopuri negative, poate genera consecințe catastrofale, în același mod în care poate genera și prostia umana – sau chiar în moduri mai diverse decât aceasta. Paradoxal, există un punct în care acestea două se întâlnesc. Iar istoria a dovedit că avem motive de temere cu privire la ambele. Va fi la fel oare și în legătură cu inteligența artificială? Greu de spus. Filmele science-fiction axate pe subiectul dobândirii de conștiință de sine de către IA ne dau motive să avem temeri legate de acest subiect. Nu știm ce se va întâmpla. Însă, pe moment, temerile pe care le-am avea ar putea fi legate de inteligența sau de prostia umană care mânuiește această IA în prezent și în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Suntem creatori, inclusiv de IA, devenită la rândul ei creatoare.

Dacă o IA învață ceva, învață din baza de date sau din întâmplările înregistrate de noi, ca omenire. Aici își pot avea rădăcinile temerile noastre legate de IA: că, pe lângă frumusețea speciei noastre, ne poate oglindi într-un procent exponențial nu doar frumusețea, dar și distrugerea pe care am generat-o și o putem genera în noi înșine și în jurul nostru.

Rămâne, ca întotdeauna, speranța într-o frumusețe exponențială, oglindită către noi de IA, s-o preluăm și s-o replicăm fără abatere.

⊗ 000101111011101111011111011110000101111100001011000000 ⊗

¶ Am întrebat și mașinăria dacă scriitorul are motive să se teamă că poate fi înlocuit:

Chat GPT

Nu, scriitorii nu ar trebui să se teamă de Chat GPT sau de alte modele de limbaj bazate pe inteligență artificială. Chat GPT și modele similare sunt concepute pentru a fi instrumente utile pentru a ajuta oamenii în diverse activități, inclusiv în procesul de scriere. Ele pot fi folosite pentru a genera idei, a oferi sugestii și a asista în dezvoltarea poveștilor sau în redactarea textelor.

Cu toate acestea, este important să se recunoască că modelele de limbaj AI sunt doar instrumente și nu pot înlocui creativitatea și unicitatea unui scriitor uman. Scriitorii aduc cu ei o perspectivă unică, experiență și capacitatea de a crea lucrări originale și autentice. Chat GPT poate fi o sursă de inspirație sau de asistență, dar deciziile finale în ceea ce privește conținutul și stilul rămân în mâinile scriitorului.

Este important să ne amintim că modelele de limbaj AI, inclusiv Chat GPT, au limitări și pot genera uneori informații inexacte sau neadecvate. Scriitorii trebuie să fie conștienți de acest lucru și să își utilizeze discernământul în timp ce folosesc aceste instrumente. Îmbinarea creativității și expertizei umane cu puterea modelelor de limbaj AI poate fi o combinație potrivită pentru a obține rezultate remarcabile în scriere.

¶ Dar s-a afirmat că [chatgpt] poate compune texte literare în locul scriitorilor

Chat GPT

Chat GPT și alte modele de limbaj AI sunt capabile să genereze texte literare într-o anumită măsură. Ele pot produce fragmente de proză sau poezie care par coerente și bine scrise. Cu toate acestea, este important să se înțeleagă că capacitățile lor creative sunt limitate.

Chat GPT este antrenat pe baza unor texte existente și, deși poate genera texte care seamănă cu cele scrise de oameni, nu are o înțelegere profundă a semnificației sau a subtilităților literaturii. Aceasta înseamnă că, deși poate produce texte care să pară impresionante la prima vedere, acestea pot fi adesea superficiale sau lipsite de originalitate și profunzime.

Scriitorii au capacitatea de a aduce în texte lor emoție, perspectivă personală, experiențe unice și creativitate autentică. Aceste elemente sunt greu de replicat de către modelele de limbaj AI, care funcționează pe baza unor șabloane preexistente.

În schimb, modelele de limbaj AI, cum ar fi Chat GPT, pot fi utilizate ca un instrument de explorare și inspirație. Scriitorii pot folosi aceste modele pentru a genera idei, pentru a obține sugestii de stil sau pentru a explora noi direcții în scriere. Cu toate acestea, procesul creativ și deciziile finale în ceea ce privește conținutul, tonul și stilul rămân în responsabilitatea scriitorului.

¶ Cine poate critica lucrarea scrisă de Chat GPT

Chat GPT

Critica unei lucrări scrise de Chat GPT poate fi realizată de către orice persoană care are cunoștințe și expertiză în domeniul literar. Acesta poate fi un cititor, un editor, un profesor de literatură sau oricine altcineva cu experiență în evaluarea și analizarea textelor.

În timp ce Chat GPT poate produce texte care să pară coerente și bine scrise, există anumite aspecte în care poate avea deficiențe sau care pot indica originea sa automată. Acestea pot include lipsa de originalitate, utilizarea unor formulări comune sau șabloane, incoerențe în poveste sau caracterizare și lipsa unei perspective personale și autentice.

Criticii pot evalua calitatea textului în funcție de criterii precum structura narativă, dezvoltarea personajelor, stilul de scriere, coerența, profunzimea temelor și altele. De asemenea, pot observa și probleme de natură tehnică, cum ar fi greșeli gramaticale sau de punctuație.

Este important să se recunoască că Chat GPT este un model de limbaj AI și, în timp ce poate genera texte impresionante, este limitat în capacitatea de a produce texte literare autentice și complexe. Prin urmare, critica trebuie să țină cont de aceste aspecte și să ia în considerare natura automată a generării textului.

În cele din urmă, critica unei lucrări scrisă de Chat GPT trebuie să fie obiectivă și constructivă, având în vedere că scopul său este să ofere feedback și să ajute la îmbunătățirea textului.

¶ Chat GPT poate critica o operă literară scrisă de un scriitor?

Chat GPT

Chat GPT în sine nu are capacitatea de a critica sau evalua o operă scrisă de un scriitor uman. Chat GPT este un model de limbaj AI care funcționează pe baza unor șabloane și exemple preexistente, fără o înțelegere profundă a semnificației sau a valorii literare.

Cu toate acestea, o persoană care folosește Chat GPT poate folosi acest instrument pentru a exprima o opinie sau o evaluare asupra unei opere scrise de un scriitor uman. În acest caz, persoana ar putea folosi Chat GPT pentru a genera sugestii sau idei cu privire la aspecte precum structura poveștii, dezvoltarea personajelor sau stilul de scriere.

Cu toate acestea, este important să se recunoască că Chat GPT nu are o perspectivă subiectivă sau experiență umană și, prin urmare, nu poate oferi o evaluare autentică sau o critică profundă a valorii literare a unei opere. Evaluarea și critica unei opere scrise de un scriitor uman rămân în sarcina cititorilor, editorilor, criticii literari și altor experți în domeniu, care au cunoștințe și perspective adecvate pentru a evalua și aprecia textele literare.

¶ Apropo și ultima întrebare: ce părere are Chat GPT despre cele de mai sus?

Chat GPT

Ca model de limbaj AI, Chat GPT nu are sentimente, opinii sau perspective personale. Nu poate avea o părere despre întrebările sau subiectele discutate. Chat GPT funcționează pe baza algoritmilor și datelor de antrenament pentru a genera răspunsuri pe baza informațiilor disponibile în corpusul său de cunoștințe.

Răspunsurile furnizate de Chat GPT sunt rezultatul unor procese matematice și statistice, care încearcă să ofere informații relevante și să fie de ajutor în limita cunoștințelor sale. Cu toate acestea, aceste răspunsuri trebuie evaluate și interpretate de către utilizatorii umani, în funcție de propriile lor cunoștințe și discernământ. Deci, Chat GPT nu poate avea o părere în sensul uman al termenului, ci oferă doar răspunsuri pe baza modelelor sale de învățare automată și a datelor cu care a fost antrenat.

Mulțumiri respondenților umani!

(*) dacă vă interesează subiectul, putem redeschide ancheta, scriindu-ne la redactie@semnebune.ro