„Fake Maps. Hărți false. Falsche Karten” la Muzeul Hărților

Pe data de 10 iunie 2021, Muzeul Hărților vă invită la vernisajul expoziției „Fake Maps. Hărți false. Falsche Karten”, realizată în colaborare cu Goethe-Institut București și asociația Dem Creativ.
Expoziția este parte a proiectului mai amplu despre hărți  numit Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless curatoriată de istoricul de Adrian Buga.

Fake maps? Hărți false? Sună a paradox – un instrument menit să ne ofere informații precise, ba chiar vitale de orientare, întocmit dinadins greșit, falsificat… și, totuși, hărțile țărilor, hărțile orașelor și atlasele sunt în mod regulat distorsionate, falsificate. Perpetuată până în zilele noastre, manipularea hărților este o practică aproape la fel de veche ca istoria cartografiei în sine.

Dependența noastră de hărți, topografice sau maritime, le-a conferit dintotdeauna putere celor care le întocmesc, hărțile reprezentând unelte esențiale în folosul promovării diverselor interese economice, politice sau militare. Practica falsificării hărților și-a atins punctul culminat în perioada Războiului Rece, când, de ambele părți ale Cortinei de fier, hărțile au fost sistematic manipulate, din motive de securitate națională, politice și propagandistice, străzi și clădiri importante fiind camuflate sau pur și simplu șterse de pe hartă.

În septembrie 1965, la o conferință la Moscova, s-a ordonat oficial ca hărțile țărilor Pactului de la Varșovia să fie modificate. Drept urmare, în RDG, hărțile topografice corecte au devenit documente secrete de stat, cu totul inaccesibile populației civile. Berlinul de Vest a fost marcat pe hărțile din RDG drept zonă nelocuită – marcată cu alb, prevăzută doar cu stații de metrou. Zonele de frontieră au fost peste tot diminuate, pentru a îngreuna încercările de evadare în Vest. Securitatea a acționat în mod similar și în România, schițele clădirilor și hărțile fiind folosite în scopuri de supraveghere și spionaj.

Ținând cont de faptul că apelăm la servicii web și hărți tot mai des, abordarea critică a acestor surse – analogice sau digitale – devine imperativă. Expoziția Fake Maps ne prezintă, în acest sens, o de exemple istorice, menite a ne trezi atenția la manipulările prezentului:

Adrian Buga, curator: „Dorim ca investigarea vizuală a acestui episod tragic al istoriei − referindu-mă la planurile apartamentelor prin care oamenii erau urmăriți de către Securitatea din Republica Socialistă România și la falsificarea hărților de către celebrul STASI din Republica Democrată Germană −  să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa și, odată cu ea, un cult al apropierii tangibile și al lecturii minuțioase. Omul aflat sub lupa de atunci − prin noi − are dreptul moral de a ne oferi o lupă simbolică, întoarsă acum de fiecare privitor spre documentele celor două instituții.

dDincolo de utilitatea ei prin care ne găsim drumul, harta este Cunoaștere, iar această cunoaștere este egală cu puterea prin care stabilim în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru și relațiile dintre fenomene descoperite. Paradoxal, chiar hărțile și planurile orașelor sunt falsificate, exact cele care trebuie să ne dea imaginea de ansamblu, informațiile clare, direcția și orientarea într-un spațiu necunoscut.”


Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

Cristina Toma, manager – dorința de a expune și a vorbi publicului despre hărțile false realizate în perioada comunistă în România și Republica Democrată Germană s-a născut în urmă cu câțiva ani, când, în urma unor discuții cu Joachim Umlauf, director al Goethe-Institut, am convenit asupra necesității prezentării acestei pagini din istoria serviciilor secrete românești și germane din perioada Cortinei de Fier. Mă bucur că această dorință a fost împlinită, în cadrul proiectului Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless, iar acest fapt se datorează atât echipei de la Goethe-Institut, cât și dlui Adrian Buga, curatorul acestei interesante expoziții. http://www.muzeulhartilor.ro/


Perioada: 11 iunie 2021 – 11 iulie 2021

Orar de vizitare: Mi-Du: 10:00-18:00
Vernisaj: 10. Iunie, 19:00-20:00

Deschis de Noaptea Muzeelor, 12 iunie 2021, orele 14.00 – 23.00

Desfăşurare: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, sector 1, București

Preț: gratuit, inclus în biletul de vizitare al expunerii permanente


 

Lasă un semn

comentarii

Semne bune de la Persoane juridice

Descarcă, completează și semnează Contractul de sponsorizare prin care afacerea ta poate susține educația culturală.
Dacă firma este plătitoare de impozit pe profit: 20%;
Dacă firma este plătitoare de impozit pe venit: 20% trimestrial;
Dacă ești PFA, sponsorizarea este deductibilă la calculul impozitului pe venit în limita a 5% din venitul net.
ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ADLITTERA (A.E.C.A.) este înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale (INTERNT-266538804).
Virează către noi să putem avea coerență și mai multă consistență în informațiile culturale de care ai nevoie.
Revista SemneBune© este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.