5 cărți must-read ~ s24/2015

Young man riding bike underwater © Magdalena Wosinska
Young man riding bike underwater
© Magdalena Wosinska

Căldură mare, mon cher. Începe să fie tot mai greu să te concentrezi la job, ieșitul din casă e o corvoadă pentru că n-ai aer să respiri și tot ceea ce îți lipsește e briza mării și o carte în mână. De a doua parte ne ocupăm noi, nu-ți mai rămâne decât să-ți iei inima-n dinți și să-i ceri șefului concediu. Să te vedem!

via kind-hearts.tumblr.com/

5 cărți musai-de-citit, de la 5 colegi pretențioși, 5 genuri diferite, cât să ai de unde alege pentru tine, dar și de recomandat mai departe cui vrei tu. *drumrolls*

Cartea asta vorbește de la prima la ultima pagină despre falsa libertate, despre susținerea părtinitoare a culturii, despre răzbunări și aprobări de complezență. Mai mult, vorbește despre nepăsarea lumii: a lumii noastre față de ce i se întâmplă, față de privări și impuneri; a lumii lor față de lumea noastră. Te plimbă de la un prezent la altul, de la un film la un festival, de la poliție la țânțari; te pierzi în cronologii, pentru că intenția nici n-a fost de ordine, ci de semnificație. Îți spune multe lucruri pe care le intuiai, dar pe care nu știi să le accepți, dacă nu ai dovezile existenței lor.
[Cumpără de aici]

  • Elena face un salt în copilărie și-ți recomandă ceva pentru mini-tu-ul pe care-l vei lua cu tine în concediu – Roald Dahl, Matilda

Matilda” este o carte-răspuns la adresa vieții compozitorului Mozart care compunea încă de la vârsta de cinci ani. Matilda este o variațiune pe aceeași temă în sensul că începe să citească încă de la vârsta de trei ani pe cont propriu, ajungând să depășească un număr considerabil de cărți până va ajunge în clasa I. Lista de cărți citite cuprinde cărți victoriene, de la Dickens (se pare un autor pe care-l invocă des Roald Dahl în cărțile sale), Jane Austen, Thomas Hardy, Charlotte Bronte până la autori americani moderni ca Hemingway, Faulkner sau H.G. Wells.
[Cumpără de aici]

Poți să scrii ceva real și să fie extrem de trist și de dureros, dar să nu fie literatură, să fie doar o mărturie umană care contează, dar care nu va fi discutată ca artă literară, însă aici vorbim atât despre un fapt istoric îngrozitor care a mutilat lumea, dar și despre o operă literară și artistică și când e vorba despre artă accentul se pune pe creație și nu pe social, chiar dacă în ultimii ani, din păcate, contează mai mult ideea și activismul decât frumusețea operei, dar aceasta e o discuție separată. Un prim detaliu care mi-a sărit în ochi încă de la început este că autorul folosește meta textualitatea și alte elemente postmoderniste pentru a-și spune povestea. El scrie și desenează despre cum vrea să scrie o carte bazată pe amintirile tatălui său, Vladek Spiegelman, care a trecut prin lagăr (…).
[Cumpără de aici]

  • Aventură, război, dragoste și alte ingrediente demne de stârnit emoții, de la Ruxandra – Laura Hillenbrand, De neînvins

Cartea are un tragism specific cărților care se încadrează în genul docu-fiction; există acea relatare ”la sânge”, cum s-ar spune, menită să impresioneze cititorul și să-l facă să se imagineze pe el însuși într-o barcă gonflabilă în Pacific fără nimic altceva decât hainele de pe el. Autoarea, Laura Hillenbrand, s-a documentat extrem de mult pentru a putea scrie biografia lui Zamperini, iar cartea este mult mai densă decât ecranizarea. A fost o poveste care a meritat toți banii și care a putut atrage atenția mapamondului.
[Cumpără de aici]

„Ultima cină a lui Leonardo. Anula” e un titlu pe care-l recomand iubitorilor de ficţiune şi de istorie care sunt mai puţin  exigenţi cu derularea faptelor sau stabilirea adevărului şi tuturor celor care au această deschidere spre ipoteticele înlănţuiri istorice care ar putea să facă lumină acolo unde dovezile sunt inexistente sau fragile. E şi aceasta o posibilitate de a scrie istoria umanităţii, chiar dacă rămâne la stadiul lui „Ce-ar fi fost dacă?”
[Cumpără de aici]

Până data viitoare, vă doresc zâmbete, poftă de soare, seri răcoroase și multă literatură de calitate! Pe curând!

Autor articol: Isabela

Isabela
Isabela este absolventă a Facultatății de Psihologie din cadrul Universității București și vede cititul ca o formă de terapie, la fel ca și dansul, muzica sau fotografia. Funcționează pe principiul: avem nevoie doar de puțină frumusețe. Zi de zi. Puțin câte puțin. Peste tot.