Tropul Mirunei Belea

din istoria recentă a satului meu

 

până la o mie nouă sute și ceva nimeni n-avusese treabă cu războiul

și nici nu știau ce-i aia rechiziție

pe stră-străbunica nu a interesat-o decât să-și păstreze caii

și au împușcat-o soldații.

 

atunci a început istoria la mine-n sat.

oameni mobilizați pe front, case golite de lăzi de zestre

multe slujbe bisericești de ajutorare.

 

la sfârșit: un monument în curtea bisericii.

acolo s-au întors numele lor de pe front,

acolo au murit cu adevărat,

în tânguielile văduvelor.

 

maica și-a crescut frații orfani laolaltă cu copiii ei.

bunicul s-a născut primul, înainte de război,

l-au învățat o singură poezie cu versuri albe

nu trebuie să mănânci bomboane de la legionari, că-ți cad dinții

nici să nu le spui lor cine e comunist în sat,

nici să nu vorbești ce vorbim noi în casă

că nu e treaba lor

și uite-l pe sf. nicolae cum te-așteaptă

dacă te bagi vreodată în case la oameni

să asculți ce zice

 

tataie știa poezia, dar prietenul lui nu

i-au umplut legionarii buzunarele cu bomboane

și comuniștii anii cu pușcărie

 

în fine, apoi a venit războiul și cei trei frați au plecat

unul a venit surd, dar

numele altuia s-a bătut în monument

iar al celui de-al treilea s-a scris numai cu cretă

poate se-ntoarce…

 

nu s-a-ntors și ani mai târziu maica a luat hârtii de la partid

să plece în basarabia după el

să-l găsească acolo căsătorit și bine…

nu l-a găsit

dar dacă ar fi să îi respectăm dorința

l-am mai căuta și astăzi.

 

Miruna-Ştefana Belea este câștigătoare a Concursului de debut literar „”, secțiunea Poezie, ediția a II-a, 2011.

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 2890