din istoria recentă a satului meu
până la o mie nouă sute și ceva nimeni n-avusese treabă cu războiul
și nici nu știau ce-i aia rechiziție
pe stră-străbunica nu a interesat-o decât să-și păstreze caii
și au împușcat-o soldații.
atunci a început istoria la mine-n sat.
oameni mobilizați pe front, case golite de lăzi de zestre
multe slujbe bisericești de ajutorare.
la sfârșit: un monument în curtea bisericii.
acolo s-au întors numele lor de pe front,
acolo au murit cu adevărat,
în tânguielile văduvelor.
maica și-a crescut frații orfani laolaltă cu copiii ei.
bunicul s-a născut primul, înainte de război,
l-au învățat o singură poezie cu versuri albe
nu trebuie să mănânci bomboane de la legionari, că-ți cad dinții
nici să nu le spui lor cine e comunist în sat,
nici să nu vorbești ce vorbim noi în casă
că nu e treaba lor
și uite-l pe sf. nicolae cum te-așteaptă
dacă te bagi vreodată în case la oameni
să asculți ce zice
tataie știa poezia, dar prietenul lui nu
i-au umplut legionarii buzunarele cu bomboane
și comuniștii anii cu pușcărie
în fine, apoi a venit războiul și cei trei frați au plecat
unul a venit surd, dar
numele altuia s-a bătut în monument
iar al celui de-al treilea s-a scris numai cu cretă
poate se-ntoarce…
nu s-a-ntors și ani mai târziu maica a luat hârtii de la partid
să plece în basarabia după el
să-l găsească acolo căsătorit și bine…
nu l-a găsit
dar dacă ar fi să îi respectăm dorința
l-am mai căuta și astăzi.
–
Miruna-Ştefana Belea este câștigătoare a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Poezie, ediția a II-a, 2011.