Texte, voci și repere pentru cititori care aleg să zăbovească.
Iarna îşi scutură ultimele fărâme de toamnă rămase pe tălpi şi pândeşte oraşul cu ochi rombici, de panteră hămesită. Îşi întinde oasele vineţii şi strănută un vânt rece peste câteva case. Anul ăsta e mai plictisită ca niciodată nici oamenii nu mai îngheaţă ca altă dată; ar vrea să prindă pe careva, să-i simtă […]
Citește textul →CERURI NEGRE Soarele apune iar ele se înalţă din nou, vârtejuri de aer, ţipând înjurături. Când suntem cu spatele ele se năpustesc asupra sângelui cald, sfârșindu-şi ciocurile în al nostru dioxid de carbon, ţăcănindu-şi ciocurile asemenea unor foarfece nebune. Joseph spune că […]
Ceasurile ne sună în fiecare dimineaţă, iar paturile scârţâie sub aşchiile corpurilor noastre abia sosite din vis. Cu îndoială şi emoţie, împlinim ritualul de fiinţă pavloviană, în întâmpinarea acelui “mâine” căruia îi promiteam în ziua dinainte dacă nu viteza, cel puţin mersul […]
