| Luna lui Marte, zeul războiului și al fertilității la romani, este în același timp și luna femeilor. Șnurul roșu cu alb, Mărțișorul prin excelență, micul Marte, simbolizează în cel mai discret și în același timp cel mai clar mod posibil conjuncția contrariilor. Perioada în care ziua ajunge din urmă noaptea și echinocțiul de primăvară au loc în această lună. Martie este celebră pentru cele 9 Babe care scapă acum de cojoacele iernii. Bătrâna Dochia se transformă iar în fata tânără care ia viața de la început, iar noi ne alegem o „babă” din cele 9 ca să aflăm cum ne va fi anul ce vine. Pentru că înainte de reforma gregoriană, calendarul roman iulian începea la 1 martie. |
Yin, yang, zbang, cum ar spune taoiștii. O scurtă incursiune în această doctrină chinezească veche ar putea arunca mai multă lumină în înțelegerea fenomenelor naturii, dar și în înțelegerea omului, care este un fenomen al culturii. Mai ales că dihotomia dintre prima și cea din urmă îmi pare artificială, căci nu cunosc vreo natură umană care să nu fie în același timp marcată și definită de o cultură. Omul e șnurul roșu cu alb în care natura și cultura sunt împletite deja dintotdeauna, este oglinda aflată la jumătatea distanței dintre lumea microscopică și cea a galaxiilor, un fractal în care sunt înscrise toate secretele universului.
Din unitatea primordială, spun taoiștii, au luat naștere cele două perechi opuse și complementare, yin și yang, versantul sudic al colinei și cel nordic, lumina și umbra, masculinul și femininul, ceea ce e tare și ceea ce e moale. Dansul contrariilor, continua lor transformare unul în altul a dus la apariția celor 10.000 de lucruri, a lumii așa cum o percepem și o trăim. Dar procesul, spun acești înțelepți, este reversibil. Transformarea e o stradă cu două sensuri. Putem parcurge etapele înapoi, putem face apele să se întoarcă la izvor, iar aceasta este calea nemuririi. Putem înțelege cum tot ce există derivă din perechea inițială, din șnurul alb cu roșu, astfel că putem să ne întoarcem la origine pentru a ne regăsi unitatea. Nu degeaba unele dintre exercițiile chinezești pentru menținerea supleții corpului se numesc „Formele întoarcerii la copilărie”. Copiii sunt mici și moi și conțin toate posibilitățile de creștere. Până și teoria Big Bang a fost revizuită și mulți fizicieni susțin azi că au existat mai multe Big Bang-uri. Punctul originar explodează și se extinde, pentru a fi urmat apoi de o contracție și revenire la zero. Și tot așa, iar și iar, expansiune și contracție la infinit. Dumnezeu expiră și creează lumea, apoi o inspiră la loc. Brahman imaginează multitudini de universuri, care sunt apoi absorbite în nimicul fericit, în beatitudinea Nirvanei, unde eul individual se dizolvă în Sinele vid. Trăim într-o fracție, într-un fractal infinitezimal, dar ne supunem aceleiași legi a respirației: firul roșu, yang, al expirației creatoare, firul alb, yin, al inspirației care ne readuce în centru, mărțișorul pe care îl purtăm în fiecare primăvară, în martie, prins la piept. Secretele universului sunt expuse la vedere, așa cum ne reamintește E. A. Poe în „Scrisoarea furată”. Și sunt secrete doar pentru că nu e de ajuns să le înțelegem rațional și cultural, ci trebuie să le trăim organic, natural, cu fiecare celulă și fiecare fractal din corpul nostru.
Universul este creat continuu de dansul perechii yin și yang. În yin-ul extrem însă apare, în mod natural, o picătură de yang, sămânța transformării, a enantiodromiei. Iar în yang-ul dus la extrem apare picătura de yin, elixirul tinereții și licoarea nemuririi, pe care o cultivă taoiștii. Yin-ul și yang-ul, spun ei, există în proporții egale. Dar yin-ul este „un pic mai mult”, este cea mai rafinată receptivitate, este starea omului nemuritor, adică aflat pe Dao, calea, Calea nemuririi, tocmai pentru că a înțeles tainele lumii. Poate nu degeaba luna lui Marte, prima lună de primăvară, perioada fertilității și fertilizării, dar și a războiului, a începutului, a yang-ului cuceritor și viguros, este și luna dedicată femeilor și femininului, acelui yin prețios și greu de obținut.
| Vă invit, prieteni, să vă apropiați de natură și cultură, să vă reîmprieteniți cu cărțile, pentru că în ele se află toate lucrurile și secretele despre care am vorbit mai sus. Purtăm șnurul roșu cu alb în martie ca să ne amintim că ne putem întoarce oricând acolo de unde am venit. |
