Media socială, Lou Reed și Cosmin Perța

♠ Pe website-ul ziarului Evening Standard mi-a atras atenția un articol despre social media și cărți, mai exact, despre presiunea pe care o exercită social media asupra noastră, inclusiv atunci când vine vorba despre lectură. Așadar, cât din ceea ce vedem expus pe Instagram, de exemplu, sub haștagul #bookstagram, reprezintă o imagine reală a cuiva sau doar recuzită și prilej de laudă? „Social media este de mult timp un focar de presiune: totul, de la hainele noastre, la modul în care ne decorăm casele sau ne educăm copiii, este supus criticii și comparației”, se spune în articolul respectiv. Astfel, era doar o chestiune de timp până când anumite platforme să devină un teren fertil pentru a dovedi că ești un adevărat șoarece de bibliotecă, cu cărți pozate frumos lângă lumânări parfumate, cafele, flori șamd.

Totuși, nu este chiar ceva nou, cărțile au fost folosite de mult timp ca element de imagine, încă dinainte să existe smartphone-urile. „Mă face să mă gândesc la David Bowie, care se plimba cu Baudelaire în buzunarul de la spate, pentru a impresiona femeile, apoi, într-o zi, din plictiseală, îl citește”, spune Daisy Buchanan, autoare și gazdă a podcastului You’re Booked, citată în același articol. Să ne amintim și de faptul că Britney Spears a fost fotografiată cândva  cu un exemplar din Candide, de Voltaire, iar mai recent, Gigi Hadid a fost fotografiată strângând în brațe Străinul, de Albert Camus.

Articolul continuă analizând cât din această expunere publică a cărților și a tot ce este legat de plăcerea lecturii este doar o activitate inocentă și cât este doar o fațadă estetică, parte dintr-o cultură care încearcă să simplifice foarte mult lucrurile, să le reducă la obiecte „likeable”. Este un articol foarte interesant, pe care îl recomand insistent, deoarece te face să-ți pui unele întrebări, având în vedere că cei mai mulți dintre noi, cei pasionați de lectură, am postat la un moment dat cărți pe social media.

♠ Pe website-ul The China Project am descoperit un articol despre o carte a lui Lou Reed, publicată postum. Este vorba despre o carte cu subiect surprinzător, pentru că nu este vorba despre muzică, așa cum am putea crede. „Reed a lăsat în urmă notițe pentru o carte despre tai chi. Soția lui, muziciana și artista Laurie Anderson, a colaborat cu Stephan Berwick, Bob Currie și Scott Richman pentru a reuni scrierile lui și a crea The Art of the Straight Line. Cartea împărtășește povestea călătoriei fizice, mentale și spirituale a lui Reed prin provocările tai chi-ului și este, de asemenea, un fel de ghid de instrucțiuni pentru aspiranții la practicarea tai chi-ului”, se spune la începutul articolul respectiv. Acesta continuă apoi sub forma unei discuții cu Laurie Anderson și Stephan Berwick, despre această carte, despre tai chi și cultura chinezească, precum și despre Lou Reed, bineînțeles. Vă las plăcerea de a-l citi, mai spun doar că sper ca într-o bună zi cartea să fie tradusă și la noi.

♠ Pe website-ul NPR, m-am oprit la un articol în care se vorbește despre cartea The Battle for Your Brain, de Nita Farahany. „Cine este ea? Nita Farahany este profesor de drept și filosofie la Duke Law School. Lucrările sale se concentrează asupra futurismului și a eticii juridice, iar cea mai recentă carte a sa, The Battle for Your Brain, explorează prezența tot mai extinsă a neurotehnologiei în viața noastră de zi cu zi. Neurotehnologia poate oferi informații despre funcționarea creierului uman. Este un domeniu de cercetare în dezvoltgare, care ar putea avea tot felul de aplicații în domeniul sănătății și care merge dincolo de dispozitivele purtabile, cum ar fi ceasurile inteligente care monitorizează ritmul cardiac sau numărul de pași pe care îi faceți într-o zi”, aflăm din articolul amintit.

Care ar putea fi problema cu asta? Nita Farahany explică în cartea ei, despre care a vorbit cu cei de la NPR: „Imaginați-vă un viitor apropiat în care nu vă urmăriți doar ritmul cardiac, nivelul de oxigen sau pașii pe care îi faceți, ci și activitatea cerebrală, în care aveți senzori cerebrali portabili integrați în căști și ceasuri, pentru a vă urmări activitatea cerebrală în același fel în care vă urmăriți toate celelalte activități. Iar acest lucru vă permite să vă examinați propria sănătate și bunăstare a creierului, atenția și concentrarea și chiar potențialul declin cognitiv în timp.” Ce mare lucru, ar spune unii. Autoarea cărții spune că poliția ar putea solicita companiilor de neurotehnologie informații despre voi, pentru a le folosi în anchetele penale, de exemplu. Ea avertizează că acest lucru s-ar putea extinde la locul de muncă, oferindu-le angajatorilor posibilitatea de a urmări productivitatea angajaților sau dacă mintea lor hoinărește prin altă parte, în timpul serviciului. Farahany susține că, în lipsa unor protecții adecvate ale drepturilor omului, creșterea neîngrădită a acestei tehnologii ar putea duce la o lume care ne încalcă dreptul la „libertate cognitivă.”

O carte interesantă, cu un subiect care probabil că în scurt timp nu va mai părea SF, pe care, la fel, sper să o vedem tradusă și la noi.

♠ Pe blogul Editurii Litera puteți citi detalii despre un nou podcast, care este găzduit de Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare, jurnalistă, blogger. Este vorba despre podcastul #CuVoceTare, „o scenă deschisă pentru conversații rafinate, relaxate și relevante în spațiul cultural actual. Intenția noastră este să colecționăm idei și voci care să ne ajute să găsim modalități de a fi #împreună în mijlocul unei lumi din ce în ce mai scindate. Ne propunem să creștem volumul calității, al inovației, al empatiei în spațiul public, să ne implicăm în conversațiile care lărgesc orizonturi și schimbă perspective”, se spune pe blogul Editurii Litera. Noul sezon al podcastului a debutat în data de 16 martie și l-a avut ca invitat pe scriitorul Radu Paraschivescu. De pe pagina de FB a Ioanei Bâldea Constatinescu, aflăm că podcastul respectiv va fi difuzat bilunar, joia, de la ora 19.00, pe blogul și pe pagina de FB a Editura Litera, precum și pe Youtube, Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts și RSS. „Vom vorbi despre literatură, dar și despre industrii creative, mentorat, cultură vizuală, arte, implicare socială, lifestyle, gastronomie și cultură instituțională cu invitați care construiesc verb asumat și schimbare concretă în domeniile lor”, se mai spune în prezentarea de pe blogul editurii.

♠ Dintre evenimentele literare de la noi, pentru luna în curs, reținem o lansare de carte ce va avea loc în data de 27 martie, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Este vorba despre lansarea romanului Ca să nu se aleagă praful de toate, a lui Cosmin Perța, urmată de o sesiune de autografe. „România anilor ’90. Eroul romanului, Samson, sunt eu, e Cosmin, e o întreagă generație care a supraviețuit celor mai ciudați ani din istoria recentă nu doar a României, ci a unei întregi regiuni aflate la periferia Europei, Statele Unite ale Violenței”, spune Bogdan-Alexandru Stănescu, în prezentarea de pe pagina de FB a evenimentului. Întâlnirea publicului cu scriitorul va începe la ora 19 și vor fi prezenți alături de el Florina Pîrjol, Andrei Gogu și Victor Cobuz. Romanul Ca să nu se aleagă praful de toate a apărut în acest an la Editura Polirom, în colecția EGO Proză.