Daniela Bîrzu – Zone de acces

În destul de bine promovata colecție de poezie QPoem, dar destul de liniară și nespectaculoasă din câte am putut observa și citi până acum, apare totuși o carte reală de poezie (nu singura, evident) la care poate nu aș fi ajuns fără semnalarea autoarei. Daniela Bîrzu nu e la debut, a mai publicat încă două volume de poezie, la care se adaugă diverse colaborări cu reviste. Este o prezență relativ nouă în poezie, dar acest nou volum ar trebui să o impună în cercul cititorilor de poezie.

Cartea Danielei Bîrzu se intitulează sugestiv Zone de acces, editura Rocart, 2020. Zic sugestiv, pentru că nu numai că poezia ei ajunge în nenumărate zone ale liricii, făcând un ocol prin ani `90 spre a ajunge la poezia douămiistă, dar toate aceste influențe sunt topite de către autoare într-un stil nu unic, dar puternic personalizat. În al doilea rând, autoarea ajunge cu poezia sa în niște zone intime pe care le cartografiază fără milă. Zonele prin care ne poartă poezia ei nu sunt deloc unele facile sau luminoase, ba din contră, sentimentul general este unul de angoasă, de luptă interioară, de sfâșiere. Cred că poezia este pentru autoare atât o formă de terapie, cât și o formă de regăsire a propriei ființe într-o lume care și-a cam pierdut busola.

Daniela Bîrzu scrie o poezie corporală, a micilor obiecte, dar și a marilor anotimpuri. Toamna și mai ales iarna apar mereu ca personaje în poemele sale, iar vara și primăvara au cruzimea marilor răni neînchise: „răni acoperindu-se unele pe altele/precum valurile de ceață din pădurile nordului.” (răni). Față de alte poete ale generației sale, Daniela Bîrzu nu scrie o poezie viscerală, lichidă, amețitoare, ci una destul de tributară modernismului. Ea scrie poeme foarte vizuale, care ar pute fi transpuse în mici clipuri video. Mai puțină interioritate și o mai mare cuprindere a lumii, a vieții care freamătă și pe care poeta o descompune în imagini vizuale puternice. Impactul unui astfel de vers e mare: „în diminețile cu ger stau în plămânii mamei mele și/respir/de acolo” (sinestezie) mai ales într-o lume în care respirația  devenit periculoasă. Nu aș putea spune că poeta scrie o poezie pandemică, dar ceva din anxietatea anului trecut se regăsește în poemele ei. Totuși, prin poeme precum pandemic sau biodegradabil poeta introduce în volumul său și această temă angoasantă și teribilă.

Dacă ar fi să aduc o critică acestui volum este aceea că prospețimea evidentă a primelor zeci pagini se transformă într-o oarecare oboseală înspre final prin repetarea la nesfârșit a aceleiași formule poetice. O oarecare diversitate stilistică nu ar fi fost deloc o idee rea, fiindcă ai impresia că poeta ar putea s-o țină așa încă 2-300 de pagini pline de imagini tulburătoare, dar în care se cuibărește o numită plictiseală, și nu în spirit simbolist, ci cât se poate de real. Totuși, luat ca întreg volumul iese cu siguranță în evidență și cred că vom auzi tot mai des pomenit numele acestei poete. Sau așa ar fi drept. La finalul acestei scurte cronici vă las chiar poemul ce dă numele volumului și pe care, citindu-l, vă puteți face o impresie asupra volumului:

zone de acces

s-au extins spațiile de depozitare ale animalelor ținute în cuști
și zona mea de acces s-a curbat
a devenit
o elipsă o frânghie pe care îmi înșir controlabil
emoțiile
//
curățenie necesară în fiecare dimineață ca să nu se piardă
conturul perfect al creierului / câtă teamă
te țin de mână
descrie-mi în zece cuvinte ceea ce poate fi o posibilă alegere
am un în care pierd permanent sânge
am un în care pierd permanent încredere
am un în care mă izbesc cu un lift de tavan
am un în care îmi educ copilul să bea 2 litri de apă
am un în care pur și simplu cad
am nevoie de mai mult spațiu/ privește pe fereastră a început să ningă
e tot ce trebuie ca visul să înceapă să curgă
acum că mi-am extins teritoriul sunt gata
să mă cațăr pe gratii și să urlu / știind că nimic nu mă va mai deranja în zona mea de
acces & confort.

Titlu: Zone de acces
Autor: Daniela Bîrzu
Editura: Rocart
An apariție: 2020

Lasă un semn

comentarii

Semne bune de la Persoane juridice

Descarcă, completează și semnează Contractul de sponsorizare prin care afacerea ta poate susține educația culturală.
Dacă firma este plătitoare de impozit pe profit: 20%;
Dacă firma este plătitoare de impozit pe venit: 20% trimestrial;
Dacă ești PFA, sponsorizarea este deductibilă la calculul impozitului pe venit în limita a 5% din venitul net.
ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ADLITTERA (A.E.C.A.) este înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale (INTERNT-266538804).
Virează către noi să putem avea coerență și mai multă consistență în informațiile culturale de care ai nevoie.
Revista SemneBune© este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Ion-Valentin Ceaușescu

Absolvent al Facultății de Litere (secția L.U.C.) și al masterului T.L.-L.C. (2014), ambele la Universitatea București, prof de limbă și literatură română la un liceu în București. Ion-Valentin Ceaușescu este redactor-editor la SB și coordonator la proiectul „Scrie-ți Povestea” (happening interactiv). Prezent cu o povestire în volumul colectiv „Ficțiuni reale”, coordonat de Florin Piersic Jr., ed. Humanitas. În 2015 debutează cu volumul de versuri „La o țigară cu umbrele” (Ed. Karth). Valentin este pasionat de rock, fotografie și poezie.