Este literatura un drog?

Acest articol a fost publicat de Dorina Tătăran pe 13.08.2018 în rubrica Mondolit și are asociate următoarele etichete: , , , , , , .

  • 9 personaje celebre inspirate din oameni reali
  • Ce cărți vor apărea în august
  • Recenzia unei cărți despre singurătate în zilele noastre
  • Ce este literatura pentru noi
  • Anotimpurile lui Vivaldi, într-un volum pe înțelesul copiilor

– câteva articole care vă vor răcori săptămâna aceasta caniculară.

Cum sezonul vacanțelor este în toi, se pare că lumea scrie mai puțin și probabil că citește mai mult, pentru că zilele acestea mi s-a părut destul de greu să găsesc câte ceva interesant prin lumea scrisului. Cel puțin la început. Totuși, în cele din urmă, prin diverse colțuri ale lumii, am descoperit câteva lucruri care merită atenție. Mai întâi, am dat de blogul celor de la Penguin Random House, Signature, despre care nu știam și care s-a dovedit că îmi place. Și m-am oprit la articolul intitulat 9 dintre cele mai bune personaje literare inspirate de oameni reali. Titlul chiar m-a făcut curioasă. Am aflat astfel că personajul Dill Harris, din celebrul roman Să ucizi o pasăre cântătoare, de Harper Lee, îl are în spate pe nimeni altul decât pe Truman Capote. De altfel, scriitoarea Harper Lee a fost prietenă cu el încă din copilărie. Personajul principal din la fel de celebrul roman Pe drum, de Jack Kerouac este inspirat de Neal Kassady, figură emblematică a generației beat. Poate și mai cunoscuta poveste Alice în Țara minunilor a fost scrisă de Lewis Carroll pentru o fetiță care a existat în realitate și pe care o chema Alice Liddell, fiica unei familii de care scriitorul era foarte apropiat. Și așa mai departe, din articolul despre care vă spuneam, veți afla poveștile tuturor celor 9 personaje promise în titlu.

**

Tot de pe blogul Penguin Random House am aflat despre câteva cărți care vor apărea în luna august, noutăți care merită atenție, în opinia celor de la celebra editură. Și este vorba despre cărți din întreaga lume, atât volume de debut sau ale unor autori mai puțin cunoscuți, cât și volume ale unor scriitori cunoscuți. Nu o să detaliez aici cărțile din prima categorie, vă las să citiți singuri despre ele, o să menționez, totuși, diversitatea tematică pe care am observat-o la ele: de la relațiile dintre părinți și copii la criza Americii de azi, de la povești de imigranți la eseuri despre viața noastră influențată de internet, politică, media șamd. Dintre numele cunoscute care vor ieși pe piață luna aceasta cu noi cărți îl amintesc mai întâi pe Javier Marías, numit cel mai bun scriitor spaniol contemporan, ale cărui romane au fost traduse și la noi. În 28 august, îi va apărea volumul intitulat Between Eternities And Other Writings, în care sunt adunate unele dintre eseurile scrise de el în ultimii douăzeci de ani, eseuri despre cinema, fotbal și multe altele. Începând cu 21 august, se va putea cumpăra ultimul volum din seria Anotimpurile, mai exact, cel intitulat Summer, al norvegianului Karl Ove Knausgård. Se spune că această carte, completată de picturi ale artistului german Anselm Kiefer, este cea mai intimă scriere a sa, dacă acest lucru mai este posibil, având în vedere că deja și-a expus viața din foarte multe perspective. Vă las să descoperiți singuri toată lista, cu speranța că v-am făcut curioși.

**

Din marea de website-uri și bloguri care îmi ies în cale, m-am oprit și pe unul numit brainpickings.org, un blog cu articole despre cărți, artă, creativitate și altele. Mi-a atras atenția recenzia volumului intitulat The Lonely City: Adventures in the Art of Being Alone, de Olivia Laing. Nu cred că este o scriitoare cunoscută la noi, cel puțin eu nu o știam până acum, însă subiectul acestui volum îmi pare unul cât se poate de actual: singurătatea și numeroasele ei fațete, de care ne lovim tot mai mult în ultimii ani, în ciuda faptului că părem mai interconectați ca niciodată, grație internetului și vieții online. La 35 de ani, Olivia Laing a părăsit Anglia și s-a mutat în New York, ”acel furnicar din piatră, beton și sticlă”, unde singurătatea pe care a experimentat-o s-a dovedit a fi, paradoxal, atât paralizantă, cât și o invitație ciudată la a trăi, la a fi viu. ”Poți să te simți singur oriunde, dar există o anumită senzație de singurătate care vine din traiul într-un oraș, înconjurat de milioane de oameni”, spune ea. Recenzia cărții ei este foarte detaliată și interesantă și atinge întrebări multe: Ce înseamnă să fii singur? Cum putem trăi dacă nu suntem intim conectați cu o altă ființă umană? Cum ne conectăm cu alți oameni? Și multe altele, despre care vă recomand să citiți pe blogul amintit. Și poate chiar să comandați cartea. Pe mine mă tentează.

**

Următorul popas l-am făcut pe The New York Review of Books, la articolul cu titlul Does Literature Help Us Live?, de Tim Parks. ”Este literatura înțeleaptă? În sensul că ne ajută cumva să trăim? Și dacă nu, la ce este bună, mai exact?” Astfel începe acest articol-eseu și continuă cu alte întrebări la fel de încuietoare, în aparență. Una dintre perspectivele din care poate fi analizată această dilemă este o trecere în revistă a beneficiilor pe care literatura le-a adus scriitorilor. Sau nu le-a adus. Pentru că, la o primă privire, lucrurile nu sunt chiar ademenitoare, având în vedere că există o listă foarte lungă de scriitori care s-au sinucis. Autorul îi amintește doar pe câțiva dintre ei – David Foster Wallace, Hemingway, Plath, Zweig, Woolf -, însă, încă o dată, numărul lor este foarte mare. Apoi, lista celor care s-au îndreptat spre o ”moarte nefericită” este și mai lungă, spune Tim Parks și îi amintește aici pe Dickens, Tolstoi, Faulkner, Joyce, Fitzgerald și alții. Ca să nu mai vorbim despre cei frustrați toată viața din cauza insuficientei recunoșteri a talentului lor. Chiar dacă, recunoaște autorul eseului, au existat și scriitori cu o viață fericită, însă, mult mai puțini. Totuși, literatura are rolul ei benefic în viețile noastre, chiar dacă pare doar o pilulă amară administrată în forme care să ne ofere plăcere. Pentru că atunci când ficțiunea este un drog pur, să renunți la ea nu este deloc ușor. Iar Tim Spark reușește să explice foarte frumos de ce, în acest eseu pe care nu îl voi detalia aici, pentru că i-aș strica farmecul, dar pe care insist să îl citiți.

**

După această poveste ușor tristă a literaturii și a felului în care ajungem dependenți de ea, m-am oprit pe site-ul Editurii Nemira, unde am văzut că este în pregătire un nou volum din proiectul intitulat Povești din Pădurea Muzicală. De data aceasta, este vorba despre Vivaldi și cele patru anotimpuri, pentru care se poate face deja precomandă. În cazul în care nu cunoașteți proiectul amintit, iată câteva detalii, de pe blogul Editurii Nemira. ”Colecţia Poveşti din Pădurea Muzicală este o serie de poveşti pentru copii scrise de Cristina Andone, ale căror personaje principale sunt cei mai mari compozitori ai lumii. Cărţile, ilustrate într-un stil original, deja recunoscut printre părinți și copii, de Adriana Gheorghe, Sebastian Opriţa şi Thea Olteanu, îi vor împrieteni pe copii cu muzica clasică, oferindu-le, într-un mod accesibil, informații esențiale pentru cultura lor generală.” Cărțile vor apărea în toamnă, dar, cum spuneam, pot fi comandate de pe acum.

Jack Canfield spunea: “There are essentially two things that will make you wise – the books you read and the people you meet.” Așadar, aveți grijă ce citiți și cu cine vă împărțiți timpul.

Surse foto: nemira.ro și penguinrandomhouse.com

„Mondolit” prezintă informații despre cultura scrisă din întreaga lume și se aude în fiecare săptămână la radio SportTotal, în emisiunea SportKultur realizată de Mihai Pahonțu.

Abonează-te gratuit prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona și vei primi notificări doar când vor fi publicate articole noi.

Direcționează 20% din impozit

Donează dacă vrei să susții financiar educația culturală. Decide ce faci cu 20% din impozitul afacerii tale. Poți contribui la dezvoltarea revistei, ca aceasta să aibă mai multă consistență, coerență și consecvență în plan editorial. Îți mulțumim în avans! Revista digitală SemneBune este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Dorina Tătăran

Traducătoare de literatură la o casă importantă de editură din România, Dorina a fost premiată în 2012 la ediția a III-a a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Proză scurtă. Este o fidelă cititoare de „sud-americană”. Scrie proză scurtă, dar (încă) se ferește să publice. Iubește cafeaua și florile.