Dave Eggers – O hologramă pentru rege

144231_1 este un scriitor american a cărui operă o urmăresc cu interes crescând de câțiva ani, încă de când i-am citit cartea, despre care am scris aici, cu titlul funambulesc (A Heartbreaking Work of Staggering Genius). Am descoperit în acest roman de debut: autoficțiune de cea mai bună calitate, ironie cât cuprinde, dramă, un stil simplu, clar, personaje ieșite din comun. A urmat apoi Să te ții alergătură! (You Shall Know Our Velocity), în care se schimbă ușor registrul, nu mai e chiar autoficțiune, și autorul se concentrează mai mult asupra altor subiecte, puțin mai luminoase, dar nelipsite de tragic, totuși: prietenia, căutarea locului în lume, dragostea, banii. Autorul american a scris pe lângă acestea mai multe romane, eseuri, dar și o serie de volume de povestiri, netraduse din păcate în românește. De fapt, romanul despre care voi scrie acum, , este de abia a treia carte tradusă din opera acestui acest autor, tot la Editura , în aceeași colecție, . Cartea face parte dintr-un triptic și sper că și celelalte două volume vor fi traduse.

O hologramă pentru rege este un roman aparent simplu și ușor de povestit, dar la o lectură atentă observăm mai multe paliere, dar acesta sunt bine mascate în spatele unei trame care oscilează între absurd și utopie, dar mai ales, fix în spatele corpului romanului, cuvintele în sine. Nu vom găsi cuvinte mari, cuvinte necunoscute, nici fraze elaborate și baroce, nici jocuri savante de cuvinte, nici nimic altceva de acest gen. Din acest punct de vedere autorul se înscriere în linia unor Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Joshua Ferris sau alți autori americani tineri, care au înțeles bine sfaturile bătrânilor Salinger, Hemingway sau Fitzgerald, și au simplificat mult textul, s-au debarasat de impuritățile lingvistice, asta fără a știrbi nimic din profunzimea ideilor sau a poveștii în sine. La capătul opus se află Saul Bellow sau chiar Philip Roth, care chiar daca nu sunt nici ei la fel de grei precum Pynchon sau John Barth, au un stil mult mai încărcat, cel puțin în unele cărți.

îl are în centru pe Alan Clay, un om care toată viața s-a ocupat de vânzări, la început din ușă în ușă, fiind comis-voiajor, apoi și-a dezvoltat o afacere care a dat faliment și, înainte de declinul total, a încercat să dezvolte o altă afacere, de data aceasta cu biciclete, care s-a dovedit un imens fiasco. Ideile sale sunt bune, are stofă de vânzător, are carismă și putere de seducție, dar am putea să spunem că nu are noroc. Ajuns la peste cincizeci de ani, Clay este înglodat în datorii, are o fostă nevastă care îl urăște și o fiică a cărei facultate nu o mai poate plăti. Ușor depresiv, neatent, mereu în întârziere, Alan Clay este, pentru a folosi o expresie la modã, un dezastru ambulant.

Într-o ultimă încercare de redresare economică, el acceptă misiunea de a merge în Arabia Saudită, unde regele Abdulah (decedat între timp), construiește un oraș al viitorului, numit Orașul Economic al regelui Abdulah. Și regele și proiectul sunt cât se poate se reali, însă romanul lui Eggers ia o întorsătură ușor fantastică și majoritatea acțiunii se desfășoară mai ales în jurul personajului, și mai puțin a orașului, cu toate că și acesta poate fi unul dintre personajele centrale ale cărții, așa cum se întâmplă în romanele din ultimele decenii, în care clădiri sau locuri pot deveni personaje în jurul cărora se construiește acțiunea. O hologramă pentru rege este mai degrabă un roman ucronic, care prezintă o versiune alternativă a realității.

În aceeași măsură este o carte a așteptării, a angoasei, a depresiei, a bolii, a relațiilor eșuate. Partea tragică a romanului nu o înghite însă total pe cea comică și absurdă. Niciodată răul nu e prea mare și nici situațiile jenante nu sunt devastatoare. Autorul păstrează un echilibru între cele două dimensiuni ale cărții și construcția funcționează fără a avea prea multe fisuri. Mai mulți cronicari au observat o paralelă între Castelul lui Kafka și acest roman, dar și între Așteptându-l pe Godot, de Becket și acest roman. Aceste paralele sunt absolut îndreptățite și un cititor care cunoaște cele două opere va regăsi elemente unificatoare la tot pasul: de la construcția modernă aflată în mijlocul deșertului, unde Clay tot merge pentru a rezolva probleme diverse și pleacă fără a le rezolva, până la lunga așteptare a regelui care pare să nu mai vină (vine totuși, dar e o apariție nesemnificativă).

Totuși, cred că dimensiunea comică, preluată din gagurile americane sau din romanele lui Jerome K. Jerome este mult mai pronunțată. Dialogurile dintre Alan Clay și șoferul său sunt irezistibile, la fel și problemele în care intră fără să vrea acesta. Chiar și cele două aventuri romantice, la care nu mă așteptam, pe care  Clay le are cu o femeie saudită și cu una scandinavă, sunt ușor ieșit din comun și dimensiunea tragică este surclasată de cea comică. Chiar și scenele de sex, aproape ratate, au ceva neserios în ele și fac ca povestea să nu cadă într-un pesimism contagios. transmite lucruri grave într-o formă ușoară, împachetează drama în absurd și o face comică. Am apreciat această calitate a autorului încă de la primul roman și văd că, în ciuda schimbărilor evidente de stil sau de abordare a ficțiunii, autorul nu a pierdut îndemânarea de a transforma tragedia în ceva mult mai uman și mult mai apropriat de spiritul zilelor noastre.

1x-1Problemele lui Alan Clay, afacerile sale ratate, proiectul utopic al acestui oraș, convorbirile dintre el și fiica lui, aventurile amoroase, lungile așteptări și toate celelalte elemente ale romanului sunt într-un echilibru perfect și cartea e pe deplin reușită. A fost și ecranizată de către Tom Tykwer, cu Tom Hanks în rolul principal și consider că a fost o alegere foarte reușită, fiindcă actorul american a făcut un rol nu memorabil, dar bun. Cred că este o ecranizare cât se poate de corectaa, nu complet fidelă textului, dar nici nu trebuie, fiindcă important este că ambele sunt reușite și comunică în mod eficient. Le recomand pe amândouă!

Titlu: O hologramă pentru rege
Autor: Dave Eggers
Traducere de: Irina Negrea
Editura:
An apariție: 2016

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ion-Valentin Ceaușescu
Co-fondator SB, Redactor-editor

Absolvent al Facultății de Litere (secția LUC) și al masterului TL-LC (2014), ambele la Universitatea București, este redactor-editor SB. Coordonator „Scrie-ți Povestea în Iași” (happening interactiv, în cadrul FILIT Iași). În 2015 debutează cu volumul de versuri „La o țigară cu umbrele” (Ed. Karth). Valentin este pasionat de rock, fotografie și poezie.

Număr articole publicate : 226