Cum să prinzi un spion rus – povestea lui Naveed Jamali

cumsaprinziunspionrus1Trăim într-o epocă în care tehnologia atinge cote pe care nu le-am fi putut bănui, nici noi, copiii născuți în’89 și nici cei dinaintea noastră. O dată cu tehnologia, a înflorit producția filmelor cu efecte speciale, grafica impecabilă pe calculator și sute de dispozitive care pot oferi spectacole vizuale: plasme curbate, led-uri și câte și mai câte. Tot ceea ce vedem în filme ne influențează, mai mult sau mai puțin. Cine-și mai aduce aminte de eroul lui Ian Fleming, ? I-am văzut toate filmele, inclusiv pe cele apărute după anul 2000. Îmi plăcea să mă uit la filme cu și îmi imaginam, copil fiind, că toți din jurul meu sunt . Sigur, n-avea nicio legătură cu realitatea. însă, un pakistanez născut și crescut în S.U.A, se pare c-a studiat îndeajuns seria , trilogia Jason Bourne și o mulțime de alte filme cu și despre spioni, iar asta pare să-l fi ajutat cu subiectul cărții. Un film cu spioni e doar un film cu spioni însă, fără să ilustreze nimic din viața reală a unui spion autentic.

a debutat în lumea scrisului cu cartea-document Cum să prinzi un spion rus. Povestea adevărată a unui civil american devenit agent dublu. Eu aș numi-o mai degrabă docu-fiction. Povestea mi se pare neverosimilă, dar întâi să vă spun ideea cărții: Jamali, care practic își povestește viața, relatează cum părinții săi aveau o firmă de cercetare; veneai acolo dacă nu aveai timp să bântui bibliotecile și dacă era aproape imposibil să găsești titlurile respective (ideea de afaceri nu-i rea, am avea și noi nevoie de așa ceva), apelai la Books & Research. Timp de douăzeci de ani, părinții lui Jamali au colaborat cu agenții ruși aflați în S.U.A fără să se concretizeze ceva în mod deosebit: cărți de specialitate, dar fără să atragă atenția. Pe fondul atentatelor World Trade Center, fiind deja matur, Jamali simte nevoia să facă ceva pentru țara lui, chit că nu ajunsese încă în armată, el fiind un biet programator, dar destul de inteligent cât să poată facă rost de baze de date la care alții n-ar avea acces în mod normal. Evident, încearcă să intre în contact cu agentul rus al cărui scop era să recruteze americani dispuși să-și vândă țara pentru informații valoroase.

În aceeași perioadă, Jamali e contactat și de F.B.I. Acceptă să colaboreze și cu ei, având astfel spatele asigurat și primind tacit rolul de „agent dublu”. Jamali tratează situația mai în glumă, mai în serios, căci se gândea că un spion trebuie să aibă mașina cea mai elegantă, ceasul cel mai scump și femeia cea mai frumoasă. Era însurat însă, iar ca programator câștiga destul cât să-și permită o mașină acceptabilă. Nimic din ceea ce văzuse în filme nu se potrivea cu ceea ce i se întâmpla lui.

Și aici intervine neverosimilul: cum se poate da un spion rus după un american, fie el de origine pakistaneză? Vorbim de , da? Mi-e greu să cred că Jamali putea scăpa atât de ieftin, chiar dacă avea F.B.I-ul în spate. Și nu poți publica o carte ca asta fără să fii vizitat de băieții cu ochi albaștri în costum gri, mai ales în perioada atentatelor din 2011. Rușii sunt sceptici și la proprii lor părinți, așa că de ce ar crede un american?

menu-top

Jamali îi face rost de cărți despre avioane americane și despre alte chestiuni referitoare la securitatea S.U.A, cu ajutorul F.B.I. Rușii nu se puteau prinde că doar dacă cunoști pe cineva poți face rost de documente care privesc siguranța națională? Greu de crezut. A știut că Jamali e agent dublu și nu riscau să intre pe fir cu F.B.I., de aceea au abandonat operațiunea?

Am fost cam sceptică cu privire la carte, care, de altfel, e foarte bine scrisă și e o relaxare pentru creier. O recomand tuturor, pasionați de sau nu.

surse foto: 1, 2

Titlu: Cum să prinzi un spion rus

Autor: Naveed Jamali

Editura: Polirom

Anul: 2016

Traducător: Bogdan Coșa

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ruxandra A.

Ruxandra A.
A absolvit Facultatea de Litere din București. Este masterandă la Universitatea Transilvania din Brașov, tot la Litere. Fotografiază și scrie pentru sine. Ascultă tot ceea ce-i pune spiritul în mișcare: post-rock, metalcore, progressive, doom-metal, psychedelic rock.