„Anii treizeci. Extrema dreaptă românească” de Z. Ornea

Studiul lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească – aflat la a patra ediţie – , este o radiografie ideologică şi culturală a unei zone fierbinţi din interbelicul românesc: deceniul al treilea al secolului XX care, spre deosebire de cel de-al doilea deceniu în care a predominat „modernitatea” (sincronism, avangardism, europenism), s-a aflat sub imperiul „tradiţionalismului” (autohtonism, ortodoxism, legionarism, „trăirism” etc.).

Derapajul ideologic şi politic, început în plină afirmare a democraţiei româneşti moderne, este documentat cu obiectivitate prin citate extinse din presa vremii, din broşuri sau opere literare consacrate, neocolind discursul politic al extremei drepte interbelice şi acţiunile ei social-politice.

Anii_treizeci._Extrema_dreapta_in_Romania_CR

Anii treizeci. Extrema dreaptă românească a apărut recent în colecţia „Critică şi istorie literară” a Editurii Cartea Românească, cu o prefaţă semnată de Marta Petreu, disponibil şi în ediţie digitală.

„Pentru cei care au trăit cu iluzia unui timp interbelic cu valoare de model, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească a lui Z. Ornea a avut un efect demitizant major. Cartea a arătat că, departe de a fi fost paradiziacă, epoca a fost şi a unei grave maladii sistemice, maladia extremistă şi prototalitară, care n-a lăsat nimic neatins, de la istoria politică la cultură şi viaţă personală. Ba, mai mult, studiul lui Z. Ornea a arătat, cu citate extinse şi convingătoare pentru orice cititor de bună-credinţă, că destui autori care abia începeau să fie recuperaţi, cum ar fi Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Eliade, Cioran şi alţii, departe de a fi un model bun la toate – de la profunzimea viziunii metafizice la concreteţea soluţiilor politice –, trebuie citiţi precaut, fiindcă au fost ideologi sau numai adepţi ai extremismului de dreapta.” (Marta Petreu)

„Scrisă în bună parte înainte de 1989, această carte n-a avut nici o şansă de tipărire în anii din urmă ai unui regim naţional-comunist. Z. Ornea nu întreprinde pur şi simplu o critică de la stînga a ideilor de extremă dreaptă, deşi marxistul care era nu se dezminte, ci şi una plină de bun-simţ şi respectuoasă faţă de adevărul istoric. Înainte de a se declanşa, urmare a publicării unor texte uitate ori ignorate mai devreme, campania contra «fascismului» lui M. Eliade şi al congenerilor săi, Z. Ornea a analizat cu fineţe şi fără spirit de revanşă deriva ideologică. Z. Ornea s-a priceput ca puţini alţii să înfrunte riscul de a transforma orice analiză a ideilor în dogmatismul de rigoare. În loc să ocolească monstrul, i-a făcut faţă. Era de fapt un social-democrat căruia epoca de după 1971 îi oferea o nouă provocare. A fi de stînga în plin protocronism constituia o neşansă, ca şi a fi obiectiv în plin dogmatism. Alunecarea spre şovinism a comunismului românesc în deceniile 8 şi 9 confirma analizele lui Z. Ornea despre anii treizeci şi făcea similitudinile atît de izbitoare, încît devenise mai uşor să critici stînga democrată decît dreapta legionară. Nu monografia despre Gherea i-a creat autorului greutăţi cu cenzura, ci aceea despre extrema dreaptă din deceniul 4.” (Nicolae Manolescu)

 Z. Ornea (1930-2001) este unul dintre cei mai importanţi editori, critici şi istorici ai ideilor şi ideologiilor politice şi culturale ale modernităţii. A publicat: Junimismul (Editura pentru Literatură, 1966), Trei esteticieni (Editura pentru Literatură, 1969), Ţărănismul (Editura Politică, 1969), Sămănătorismul (Minerva, 1970, 1972), Poporanismul (Minerva, 1972), Studii şi cercetări (Eminescu, 1972), Junimea şi junimismul (Eminescu, 1975; Minerva, 1998), Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea (Eminescu, 1980), Comentarii (Eminescu, 1981), Viaţa lui C. Dobrogeanu-Gherea (Cartea Românească, 1982), Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea (Cartea Românească, 1983), Atitudini (Eminescu, 1984), Actualitatea clasicilor (Eminescu, 1985), Viaţa lui Titu Maiorescu (2 vol., Cartea Românească, 1986-1987), Viaţa lui C. Stere (2 vol., Cartea Românească, 1990-1991), Înţelesuri (Minerva, 1994), Fizionomii (Nemira, 1997), Medalioane (Institutul European, 1998), Portrete (Minerva, 1999), Glose despre altădată (Allfa, 1999), Polifonii (Polirom, 2001).

A publicat în colaborare: A.D. Xenopol (Editura Ştiinţifică, 1966) şi Falansterul de la Scăieni (Editura Ştiinţifică, 1968).

Lasă un semn

comentarii

Semne bune de la Persoane juridice

Descarcă, completează și semnează Contractul de sponsorizare prin care afacerea ta poate susține educația culturală.
Dacă firma este plătitoare de impozit pe profit: 20%;
Dacă firma este plătitoare de impozit pe venit: 20% trimestrial;
Dacă ești PFA, sponsorizarea este deductibilă la calculul impozitului pe venit în limita a 5% din venitul net.
ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ADLITTERA (A.E.C.A.) este înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale (INTERNT-266538804).
Virează către noi să putem avea coerență și mai multă consistență în informațiile culturale de care ai nevoie.
Revista SemneBune© este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.