Deşi titlul volumului semnat de Patricia Pearson – Viaţa de după moarte – intrigă, ştiut fiind faptul că nu prea s-au găsit dovezi (unii împing scepticismul la extreme, având de partea lor edictele materialismului ştiinţific) care să ateste o astfel de „viaţă”, subtitlul alungă senzaţia de confuzie, îndreptând paşii cititorului spre un domeniu mai maleabil, cel al mărturisirilor: Relatări despre fenomene paranormale şi experienţe la limita morţii”
Poate că ne este greu să zăbovim asupra unor astfel de subiecte, poate că le găsim îndepărtate de noi sau pur şi simplu nu ne simţim confortabil în prezenţa lor, dar pentru cei care vor să înţeleagă fenomenul, apreciind studiile întreprinse de oameni cu o credibilitate greu de pus la îndoială precum medici, profesori universitari sau astrofizicieni, lucrarea de faţă e un bun început.
Patricia Pearson, oricât de mult mi-aş fi dorit să recunosc, nu este o inovatoare în acest domeniu. Sigur, Viaţa de după moarte este o lucrare complexă nu doar prin conţinutul ei, ce cuprinde mărturiile celor care au fost la limita dintre viaţă şi moarte şi care ar putea fi catalogate „şocante” dacă n-am trăi în secolul XXI, cât şi prin atitudine. Pierzându-şi tatăl şi sora, scriitoarea canadiană se vede prinsă într-o reţea de întrebări care în loc să-i confere acea senzaţie dulce-amăruie de disconfort, dublată de acea pace confuză şi nedreaptă, se decide să intre în arenă şi să calce pe urmele lui Raymond Moody JR. – Viaţa după viaţă şi ale lui Elisabeth Kübller-Ross – Moartea. Stadiul final al evoluţiei. Stările pe care Patricia le-a acumulat în perioada în care a scris această carte poartă pecetea unui traseu dinainte stabilit. Unii îi spun învăţătură creştină, dar în ceea ce mă priveşte, prefer o formulare mai deschisă. Iniţial, pierderea celor două persoane îi aduc o povară greu de acceptat, dar odată cu trecerea timpului şi conştientizarea faptului că moartea face parte din viaţă (ce aforism sublim!), sentimentele de frustrare şi de durere îmbracă forma unei parabole cu ascendentul maxim în punctul resemnării şi al convingerii (ca să nu-i spun credinţei) că viaţa n-ar avea niciun sens dacă s-ar limita între cele două borne temporale: naşterea şi moartea.
Jurnalista care a publicat, printre altele, în The New Yorker, Huffington Post sau Bussines Week, şi care a colaborat cu CBS Television, History Chanel, coordonând activitatea de cercetare pentru documentarul The Science of the Soul, spune:
Sentimentul că muribunzii ne-ar putea deschide o uşă spre alte tărâmuri l-am avut iniţial datorită unor mărturisiri. În vare şi toamna anului 2008, oamenii au început să-mi spună tot felul de lucruri. Unii erau prieteni şi colegi pe care-i cunoşteam de ani de zile, pe alţii i-am cunoscut în avion sau i-am întâlnit pentru prima dată într-un bar. Dacă le spuneam ce am păţit cu tatăl şi cu sora mea, îmi povesteau şi ei întâmplări similare. Aproape invariabil, înainte de a vorbi, făceau următoarea introducere: „N-am mai spus asta nimănui, dar…”; sau: „Până acum n-am mai vorbit despre asta decât în familie, dar, dacă studiaţi această problemă…”. Îmi spuneau poveşti extraordinare despre viziuni pe patul de moarte.! (pag.22)
Pornind de la premisa că oamenilor le este greu să vorbească despre clipele în care trupul este suspendat între viaţa care nu a încetat şi moartea care nu s-a instalat, Patricia Pearson îndeplineşte sarcinile unui detectiv particular hotărât să facă lumină. Dacă a reuşit sau nu vă invit să vă convingeţi singuri, parcurgându-i „raportul de pe teren”, manifestând toleranţă faţă de subiectivismul celor care au fost „dincolo” şi faţă de cei care şi-au pierdut rudele, prietenii sau părinţii. Şi dacă tot o faceţi, cine ştie? Poate vă va putea ajuta să îndepărtaţi măcar un colţ al acestui văl care ne desparte de veşnicie. Sau cum s-o mai numi ea…
Ceea ce m-a surprins în mod plăcut este grija cu care scriitoarea s-a aplecat şi asupra opiniilor care combat existenţa unei astfel de experienţe cu argumente ştiinţifice, de necontestat. Ar fi fost păcat să n-o facă şi mă gândesc că poate şi nedrept faţă de CV-ul ei profesional. E adevărat că ponderea lor este mai scăzută, dar una peste alta, volumul este echilibrat, nu pică într-un derizoriu mistic şi nici nu poartă patina spectacolului de tarabă.
AUTOR: Patricia Pearson
EDITURA: Polirom
COLECŢIE: HEXAGON. La limita cunoaşterii (paranormal)
DOMENIU: La limita cunoaşterii
ISBN: 978-973-46-4808-5
ANUL APARIŢIEI: 2014
NUMĂR PAGINI: 264
FORMAT: 135×200
PREŢ: 29.95 Lei
sursa foto, aici