Un roman românesc devenit simbol al solidarităţii internaţionale împotriva genocidului

  • Fragmente din romanul Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, traduse în 20 de limbi, vor fi citite în diverse orașe din întreaga lume, pentru omagierea victimelor genocidului armean.
  • Unul dintre cele mai apreciate și mai premiate din anul editorial 2009, Cartea şoaptelor a fost declarat bestsellerul anului 2013 în Armenia.

coperta_cartea_soaptelor_varujan_vosganianÎn data de 21 aprilie 2015, Festivalul Internațional de Literatură Berlin și Lepsiushaus Postdam vor organiza o Zi mondială a lecturii, pentru omagierea victimelor genocidului ce a avut loc cu un secol în urmă împotriva armenilor (comemorat de aceștia în data de 24 aprilie) din Imperiul Otoman. Iniţiativa este susţinută de sute de oameni de cultură din întreaga lume, printre care Herta Müller, Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, David Grossman, Elfriede Jelinek, Norman Manea, Bernard Noel, Michael Ondaatje, Elif Shafak şi mulţi, mulţi alţii. Lista completă aici: http://www.worldwide-reading.com/archiv/24-april-2015-weltweite-lesung-zum-hundertsten-jahrestag-des-voelkermordes-an-den-armeniern/unterzeichner

 

În cadrul Zilei mondiale a lecturii le vor fi prezentate cititorilor pagini scrise de cîteva dintre cele mai importante personalităţi ale culturii armene din ultimul secol, majoritatea purtînd semnul unui destin tragic: Zabel Yesayan, Siamanto, Komitas, Yeghişe Ciarenţ, William Saroyan, Hovhannes Şiraz, Paruir Sevak, Hagop Mntsuri, Silva Kaputikian şi Hrant Dink.

 

Un rol central îl va avea, aşa cum arată site-ul http://www.worldwide-reading.com/, romanul Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, apărut la Polirom în anul 2009 (ediția a II-a, 2011). În cadrul unor lecturi publice în diverse oraşe ale lumii, cititorilor le vor fi prezentate capitolele şapte şi opt ale romanului în cele peste douăzeci de traduceri realizate pînă în prezent: spaniolă, italiană, germană, franceză, engleză, suedeză, bulgară, maghiară, cehă, poloneză, norvegiană, olandeză, portugheză, portugheză braziliană, ebraică, armeană, turcă, rusă, arabă, persană.

 

Romanul a obţinut Premiul „Cartea anului 2009”, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, Marele premiu Niram Art – Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multiculturală Niram Art, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, Premiul „Mihail Sadoveanu”, oferit de revista Viaţa Românească, Premiul pentru proză al revistei Argeş, Premiul „Gheorghe Crăciun”, oferit în cadrul colocviului „Generaţia 80”, Premiul revistei Convorbiri literare pe anul 2009, Premiul Academiei, acordat celei mai bune lucrări în proză a anului 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2009.

 

Cartea şoaptelor a mai obţinut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spaţiul german, Premiul Tîrgului de Carte de la Leipzig.

 

Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Lucrările sale includ trei volume de poezie – Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005) –, precum şi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

La Editura Polirom a publicat recent volumul Jocul celor o sută de frunze şi alte , ediţie cartonată, disponibil şi în ediţie digitală. Volumul a fost nominalizat recent în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural, secţiunea „Proză”, ediţia 2014, şi la Premiile revistei Observator cultural, secţiunea „Proză”.

 

Lasă un semn

comentarii

Semne bune de la Persoane juridice

Descarcă, completează și semnează Contractul de sponsorizare prin care afacerea ta poate susține educația culturală.
Dacă firma este plătitoare de impozit pe profit: 20%;
Dacă firma este plătitoare de impozit pe venit: 20% trimestrial;
Dacă ești PFA, sponsorizarea este deductibilă la calculul impozitului pe venit în limita a 5% din venitul net.
ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ADLITTERA (A.E.C.A.) este înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale (INTERNT-266538804).
Virează către noi să putem avea coerență și mai multă consistență în informațiile culturale de care ai nevoie.
Revista SemneBune© este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.