Ștefan Bolea – AntiZeu

Coperta_AntiZeu-320x493Dacă volumul Gothic (, 2011) și-a trimis corbul de pe copertă cu un ochi în cioc să îmi arate cum aș vrea să citesc un volum de foarte modern, cu influențe muzicaleși metalice, tăioase ca o lamă din oțel-carbon. Volumul AntiZeu (,  2014)  îmi sună ca versurile unei trupe de pagan metal,  lucru ce m-a surprins în mod plăcut, pentru că îmi doream să citesc așa ceva în poezia românească de azi.

Când vorbesc despre , o fac mai anevoios decât în cazul ficțiunii, și nu pentru că n-aș fi citit destule volume, ci pentru că poezia mi s-a părut dintotdeauna un teren minat care te poate surprinde oricând pe picior greșit. La e vorba, cred eu,  de o mult mai multă rezistență și de mai multă detașare de lumea reală, ca și cum poetul își construiește propria lui crisalidă, pe când cel care scrie proză are mai mult spațiu de ”joacă” și poate lucra nestingherit la roman ani întregi. Un volum de poezie nu poate fi corectat la sânge, pentru că își pierde forma, esența și toate lucrurile care au fost create pentru a o desăvârși. În poezie, unele lucruri sunt scrise tocmai pentru că au propriile idei ce nu trebuiesc modificate.

Am citit volumul AntiZeu în aproximativ o oră, pe nerăsuflate, recitind versurile care m-au fascinat. Ștefan Bolea e genul de poet pe care l-aș multiplica, plasându-i exemplarele în centrul lumii literare românești. Nu mi se întâmplă prea des să fiu încântată de un volum de poezie și nici să îmi revină cheful să recitesc câteva rânduri dintr-un volum din bibliotecă; AntiZeu te îndeamnă să faci asta, instalându-se ca un burghiu în creier și lucrând în liniște, fără să-ți dai seama.                                                                                                                                                                                      boleajpg

Întregul volum are o nuanță nihilistă, da, dar mie mi se pare foarte bine plasat acest nihilism, mi-aș dori să tot citesc astfel de lucruri, pentru că mi-ar plăcea enorm să scriu în aceeași manieră.

desfacere

aștept să se închidă laptopul

parcă oftează toată casa orgasmic când moare ecranul

brotacii se împreunează voios în canal

nu știu că sunt muribunzi

când mă plimbam prin parc lumea era despărțită de mine de-un zid

mă priveau hominizii cum sunt priviți la teatru spectatorii

cu o ușoară condescendență dar și cu mirarea leului de după gratii

nu mă recunosc în zbaterea lor, în fâlfâitul lor obscen și maladiv

nu mă recunosc în căutătura lor obraznică și compulsivă

în ocheada lor băloasă, în rânjetul languros, în fețele de circari

mă preling în camera mea la fel cum un extraterestru se

întoarce pe planeta sa din altă galaxie

odium humani generis

I dislike human beings and I’m not  wasting any time

watching over them

but when I’m forced to look at them I like them even the less

germania interioară

am adormit în timp ce robert șerban îi  intervieva pe cei

de la aktionsgruppe banat

richard wagner! cu un asemenea nume ești predispus să

demolezi cel puțin un trib de idoli

curând am fost transportat la sibiu cu radu stanca și negoițescu

deoarece eram nedumerit, nicolae balotă mă trase

deoparte și îmi spuse:

” gândește-te la numele orașelor: hermannstadt, kronnstadt, klausenburg, frauenbach….

nu este evident? transilvania e germania interioară

de fapt dacă imprimi harta ardealului pe cea a germaniei,

obții calea către ierusalimul ceresc”

”este prea mult

aș fi pregătit să accept la limită că noi suntem infernul germaniei”

ne-a tăiat vorba lucian blaga

”de altfel” continuă profesorul

”s-a dovedit că mefistofel era ardelean, ca dracula și dionysos

trebuie să fim fermi și să ținem la dubla cetățenie

transilvani și nemți”

samsara

nu știu dacă am renăscut dar în mod cert am mai murit

Probabil că există câteva influențe din E.A. Poe, Emily Dickinson, Anne Carson sau  T.S. Eliot, dar e extrem de posibil, de asemenea, ca mintea mea să funcționeze dincolo de parametrii normali în care harta poetică a lui Bolea să se fi întins.  Singurătatea, izolarea, dorința de dispariție a tuturor sentimentelor, de înotul constant într-o apă tulbure și întunecată (situațiile extreme dezvoltă propriile soluții incerte, conform teoriei), refuzul de încoronare a zeului suprem, revolta sinelui asupra oamenilor lumii, fac din AntiZeu un volum pe care l-aș recomanda tuturor, dar în special hulitorilor care asociază noaptea cu nihilismul, hainele negre cu doliul, revolta asupra societății cu un parteneriat între diavol și om, ateismul cu cel mai mare păcat săvârșit vreodată pe pământ.

Comandă de aici.

Titlu: AntiZeu

Autor: Ștefan Bolea

Editura: Herg Benet

Colecția: radical din 5

ISBN : 978-606-8530-66-6

Data apariției: noiembrie 2014

Nr. pagini: 72

Preț: 20 lei

sursa foto: 1, 2

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ruxandra A.

Ruxandra A.
A absolvit Facultatea de Litere din București. Este masterandă la Universitatea Transilvania din Brașov, tot la Litere. Fotografiază și scrie pentru sine. Ascultă tot ceea ce-i pune spiritul în mișcare: post-rock, metalcore, progressive, doom-metal, psychedelic rock.