Lansare „Jurnal de debutant” de Cristian Fulaș

Acest articol a fost publicat de Semnu' Bun pe 4.11.2015 în rubrica Repere culturale | Evenimente și are asociate următoarele etichete: , , , , , , , , .

Evenimentul va avea loc vineri, 6 Nov. 2015, ora 14:00 la Biblioteca Astra din Sibiu, Corp B, etaj 5, Sala de conferințe. Alături de autor va fi prezent Preot Conf. Univ. Dr. Constantin Necula. fulas-jurnal

(fragmente)

17.12.2014
Scriu deci la un roman. Un lucru greu și frumos. M-am tot gândit în ultimele zile și am decis să public pe blog fragmente din el. E un fel de a „sonda piața”, dacă se poate spune așa. Un fel de a vedea dacă un roman are public.

[…]

11.02.2015
Jurnalul apariției unui roman (I)
Nimic mai bizar, pentru un editor ca mine, decât faptul de a-mi edita propria carte. E o lecție pe care o învăț zilnic, una pe care o uit zilnic, un haos care m-a scos din minți aproape. După zeci și zeci de cărți traduse sau doar editate, iată-mă autor. Iată-mă pe mine, numele meu pe o carte și în altă parte decât pe pagina de titlu sau în caseta tehnică. Nu e deloc liniștitor gândul că mă mut, că de la un moment dat încolo devin responsabil pentru ceea ce am creat eu. Era mai comod în poziția de traducător sau editor – acolo lucrurile erau făcute de alții și nu răspundeam eu. În cel mai rău caz mă înjura câte unul pentru vreo frază nefericit tradusă sau pentru un typeface mai prostuț, pentru o copertă tristă și goală. Acum e altă treabă.

[…]

12.02.2015
Jurnalul apariției unui roman (II)
Am rămas suspendat la capătul cel mai firav al unei vocale. Undeva în afara ei, oricum. Să vă spun cum s-a petrecut tărășenia. Am tras toată săptămâna ca un apucat pentru a definitiva două documente, pdf-ul la carte și coperta, cea mai neomenească provocare destinată mie (și cea mai nedreaptă, serios). Ieri, ajung la birou. Tot o emoție, tot un gând creativ, tot un tremur și-un fior/să mor eu sau să nu mor – cum ar zice colegii mei mai poeți. Dau telefon la tipografie, domne că să vezi că nu azi că de fapt mâine că nu s-a putut că hârtia aia era așa și ailaltă pe dincolo și etc dar cum domne că parcă vorbirăm o treabă nu s-a putut facem mâine. Închid frumos telefonul, nici să înjur n-am mai putut. Obidit. Dezamăgit nu descrie starea mea, obidit e un cuvânt mai evocator.

[…]

13.02.2015
Jurnalul apariției unui roman (III). Să apărăm dreptul bețivilor de a fi bețivi.
Deși am fost îndemnat prietenește să nu mă amestec, uite că o fac. Acest articol se referă la afirmațiile unui domn, domn care spune că scriitorii de crâșmă sunt niște alcoolici și sugerează prin asta că sunt mai puțin oameni decât, de exemplu, alți oameni care culeg mușețel în loc să stea la crâșmă și – în consecință – beau doar ceai de mușețel.

[…]

16.02.2015
Jurnalul apariției unui roman (IV)
Ameninț de ceva vreme cu acest roman. Bine, iată datele:
Autor: Eu
Titlu: Fâșii de rușine
Format: 180*108
278 de pagini
Co-editare, Vinea – Gestalt Books
Disponibilă: deocamdată nicăieri
Alte date nu mai am. Săptămâna asta cred că îmi fac curaj, deși mi-am pierdut de mult orice urmă de curaj, și îl trimit în tipar. Am mai schimbat o data fontul, am mai modificat (a suta oară?) coperta, sunt în continuare plin de îndoieli, dar îl trimit în tipar.

[…]

18.02.2015
Jurnalul apariției unui roman (V). Maimultcaprezent.
Da, scris exact așa, acest timp. Scris fără pauze pentru că el nu are pauză, pentru că nimic nu ia pauză. Niciodată. Pentru că dincolo de interior, dincolo de paginile broșate în coperți, nu mai există un alt prezent. El s-a epuizat undeva, l-am pierdut, l-am evaporat într-o stare fără voință și am rămas într-un timp care este numai și numai al scriiturii. Desigur, de aici trebuie să înceapă ceva ce pur și simplu nu începe pentru că – acum – iarăși mă întorc în roman.

[…]

și după o vară

18.09.2015
Jurnalul apariției unui roman (LXVII). Ai vrut un poem
Ai vrut un poem, o poezie cum ai zis, mi-ai cerut în dar o poezie pentru a-ți da tu seama cum ar suna dacă mă apuc să scriu în versuri; ai vrut probabil o poezie de dragoste, ultima rămășiță a cuvintelor care sunt imposibil de spus; cine știe ce ai vrut, când ai spus poem în aceeași încăpere deloc dreptunghiulară și cu niciun chip clară, în același spațiu în care, deloc singuri, ne ducem viața. Ai vrut un poem poate pentru că sărbătorim un Patru cu majusculă, singurul patru pe care îl accept ca real, dincolo de cifră.

[…]

22.09.2015
Jurnalul apariției unui roman (LXIX). Dare de seamă despre
Cu oarecare bucurie, dar și cu o doză aproape justificată de teamă, am început din nou să scriu la roman. A fost o lungă perioadă de ezitare, de tatonări, de trecere în revistă, documentare, alte lucruri care mai de care mai ciudate. Pus în fața unei relative tăceri publice, oarecum timorat, zic, nu am mai avut nicio tragere de inimă să devin, subit, autor (mi se întâmplă să devin autor, dar în mod normal numai asta nu sunt). Am preferat să îmi văd de ale mele și am amânat, programatic, lucrul la cartea care, cândva (nu mai am curajul să spun când, am pierdut nebunia începuturilor), va fi După plâns.

[…]

și încheie

În fine. Mă duc la Timișoara, am promis și voi face asta, cu sau fără consecințe. Ce importanță mai are imaginea, atunci când orice imagine e cumva deplasată?

afis-fulas_

Abonează-te gratuit prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona și vei primi notificări doar când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te altor mii (13) de abonați

Direcționează 20% din impozit

Donează dacă vrei să susții financiar educația culturală. Decide ce faci cu 20% din impozitul afacerii tale. Poți contribui la dezvoltarea revistei, ca aceasta să aibă mai multă consistență, coerență și consecvență în plan editorial. Îți mulțumim în avans! Revista digitală SemneBune este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Post Author: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.