Braşoavele pot fi mai incitante şi mai poetice decât simplele adevăruri

„Brașoave – tabără de poezie în buricul târgului” a fost un parte a unui proiect mai amplu care s-a întâmplat la Brașov, cum reiese și din nume, festivalul având loc în intervalul 25-27 septembrie 2015, avându-i ca organizatori principali pe Cătălin Stanciu și Laurențiu-Ciprian Tudor.

brasoave

Fondurile alocate festivalului nu au provenit de la bugetul național, așa cum se obișnuiește prin cultura noastră hrănită de contribuabili, ci din proiectul european „Identitățile și experiențele comunităților – vectori ai dezvoltării economico-sociale”. Proiectul, în ansamblul lui, a avut ca obiect principal promovarea stilului de viață al comunităților din județul Brașov și a fost organizat și direcționat de structura de economie socială RURAL ART& TRAVEL, alături de ei au fost și Fundația Culturală „Arania” Brașov, prin Grupul de litere-sunete-și-culori „Caii verzi pe pereți”, USR- Filiala Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor, Libris Editorial, Librăria Șt. O. Iosif, Librăria Okian, 4 Tune Quartet, Kronstadt Quartet, Hotel Johann Gott și E-cultura. info. Evenimentul a fost inclus în Brașov – Capitală Culturală Europeană 2021.

Vineri, 25.09.2015, a avut loc primul recital de poezie și muzică la Muzeul „Casa ”. „4 Tune Quartet” a transpus cameral cover-uri rock din repertoriile formațiilor Queen, Metallica, Led Zeppelin și The Verve. În decorul obiectelor elegante care au aparținut poetului au citit și (versuri imagistice despre o femeie cu înfățișare adolescentină, dar ridată la interior; prietenă cu propriile-i fete, obsedată de curățenia din casă și complet nepăsătoare față de haosul din mașină. Poeme revoltate și chiar îndurerate pe alocuri), Vlad Drăgoi (texte minimaliste, ca un scenariu de film demi-mizerabilist, cu inversiuni stilistice și permeate de o oboseală care aduce a lehamite, oboseală codificată cultura; i-a răspuns Ioan Șerbu, poetizând și el un cotidian livresc simultan încărcat de vulgaritate ca formă de protest. Mihaela Malea Stroe a liricizat la modul nostalgic, cu rimă. Raluca Petroveanu a practicat o poezie a decupajelor, cu substrat subversiv. Juristul Ionel Șimota s-a dovedit un peisagist fin, cu rimă și tușe păunesciene, iar Mihaela Aionesei a surprins cu un melanj de Bach, umor amintiri astralizate și autobiografism industrial din perioada comunistă. Ștefan Ciobanu a întâmpinat publicul cu versuri și scenarii curajoase, urmând ca recitalul să fie încheiat de Adrian Munteanu, sonetistul-actor care și-a interpretat textele cu rimă despre sapiență și vorbe, vorbe, vorbe…

Gazda din a treia zi a festivalului a fost librăria Okian. Aici, violoncelista Alexandra-Maria Enache, membră a „Quartetului 4 Tune”, a elevat atmosfera cu piese de J. S. Bach. În consonanță cu ploaia de peste burg, Maria Luiza Steinesz – singura absolventă cu 10 la Bacalaureat din județul Brașov – a dat citire unei poezii sensibile despre sentimente. Călin Derzelea, medicul-poet din Ploiești, a continuat cu versuri mustind de poeticitate, dar și de tăieturi moderne. „Con-orășeanul” lui, Marian Dragomir, a modulat versuri oscilând între viziuni grandios-metaforice și „gunoiul de vise”, cu previziuni ale ratării. Totodată, organizatorul Laurențiu-Ciprian Tudor a citit din recentul său volum Nervi versuri spiritual-religioase, cu un diez la suferință.

Florin Caragiu a prezentat un grupaj de poeme imagistice mediteraneene cu irizări de arte plastice, în timp ce Diana Caragiu a folosit metaforele pentru a poetiza iubirea, nașterea, dar și ironia. Codruț Radi a jonglat cu rime, metafore și abstracțiuni purificate de orice zgură, iar a citit din volumul său Kamceatka.Time is Honey.

Sâmbătă după-masa, la librăria Șt. O. Iosif, au continuat recitalul Daniela Șontică (poezie a feminității sensibile, cu problematizări spirituale și proaspete imagini naturiste), (versuri prelucrate stilistic, cu ton grav și decor complex), Florin Dochia (poeme de dragoste), Adrian Păpăruz (versuri cu adresabilitate și ceremonial), preotul (poeme senzuale cu fond cultural), Gabriela Hornoiu (iscând frumuseți din banalitate și proiectând umilul în transcendent), Cătălin Stanciu (un delir lucid, bine controlat la așezarea în pagină, cu imagistică spectrală – „mim pe un perete cu var”), (poezii sensibile și îmbibate de simboluri, ritualic organizate), Cezara Răducu (versuri poetizante, cu protagonist, exprimând sensibilitatea feminină cu metafore și simboluri). Contextul muzical a fost asigurat de „Kronstadt Quartet” cu superbe tangouri celebre.

Festivalul a luat sfârșit duminică, la prânz, cu o dezbatere despre alternative literare și relația cu publicul, dar şi cu forurile centrale. În ansamblul lui, festivalul a însemnat o variație a abordărilor poetice, dar mai cu seamă atmosferă relaxantă, primitoare, fără idiosincrazii. O reușită de la un capăt la altul.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Iulia Gajea

Iulia Gajea
a urmat cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Iulia este interesată nici mai mult, nici mai puțin decât de filosofia limbajului, structuralismul lingvistic și cultura și civilizația canadiană. Crede că potențialul e ceva efemer.