Amintirile de la Viaţa românească ale memorialistului Mihail Sevastos, la Polirom

La început de toamnă editorială anunţăm un nou titlu al prestigioasei colecţii „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri” – Amintiri de la Viaţa românească de Mihail Sevastos – disponibil în librării din această săptămînă.

Amintiri_de_la_Viata_RomaneascaMihail Sevastos a lăsat un savuros volum de amintiri nu doar despre celebra revistă, Viaţa românească, şi oamenii ei, ci şi despre lumea intelectuală a Iaşilor din prima jumătate a secolului XX şi despre multe alte personalităţi culturale autohtone.

Cartea e concepută ca o galerie de portrete, presărată de întîmplări anecdotice şi vorbe de spirit, şi acoperă perioada dintre 1906 şi 1932.

„Apărute în 1956 și revăzute în 1966, într-o epocă de stîngism agresiv, Amintirile de la Viața românească ale lui Mihail Sevastos au putut trece prin furcile cenzurii de atunci o mulțime de nume și de evenimente din trecutul revistei și deci al literaturii noastre, datorită imensului prestigiu pe care aceasta l-a avut începînd cu primul număr, în 1906. O memorie infailibilă și un spirit de observație neîntrecut fac însă din povestirile fostului secretar de redacție un mozaic de profiluri adevărate, vii, încît după lectura cărții cititorul poate zice ca Arghezi după ce a venit la Iași și a vizitat redacția: «Acum înțeleg ce unește pe prietenii Vieții românești».” (Mircea Anghelescu)

Din cuprins:

Ibrăileanu • C. Stere • Constantin Botez • D.D. Pătrășcanu • Mihai Carp • Mihai Pastia • Artur Stavri • Calistrat Hogaș • A. Philippide • Mihail Sadoveanu • I.Al. Brătescu-Voinești • Radu Rosetti • Jean Bart • G. Topîrceanu • Tudor Arghezi • Gala Galaction • Mihai Codreanu • I.L. Caragiale • Paul Zarifopol

Mihail Sevastos (1892-1967), poet, prozator, memorialist şi gazetar. Se naşte la Botoșani și urmează cursurile Facultății de Drept din Iași, devenind avocat. Debutează cu Cîntecul ciobănaşului Nacu în 1908.Din 1911 este corector şi ulterior secretar de redacţie la Viaţa românească, apoi redactor şi colaborator la numeroase periodice din Iaşi şi Bucureşti, în care îi apar versuri, traduceri, comentarii teatrale, literare sau de o mai largă cuprindere socială, editoriale, articole politice. Traduce, printre alţii, din Voltaire, Cehov, Şolohov, Tolstoi, Dostoievski şi Turgheniev. Dintre volumele publicate, amintim: Camioneta verde (1935), Monografia oraşului Ploieşti (1938), Carte de bucate (1939), Istorisiri adevărate (1961), Versuri (1967).

În cadrul colecţiei „ Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri”, vor apărea:

Mihai Tican-Rumano, Sub soarele Africii răsăritene

Nicolae Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost. Ediţie integrală

Dimitrie Ghica-Comăneşti, O espediţie română în Africa

Lasă un semn

comentarii

Semne bune de la Persoane juridice

Descarcă, completează și semnează Contractul de sponsorizare prin care afacerea ta poate susține educația culturală.
Dacă firma este plătitoare de impozit pe profit: 20%;
Dacă firma este plătitoare de impozit pe venit: 20% trimestrial;
Dacă ești PFA, sponsorizarea este deductibilă la calculul impozitului pe venit în limita a 5% din venitul net.
ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ADLITTERA (A.E.C.A.) este înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale (INTERNT-266538804).
Virează către noi să putem avea coerență și mai multă consistență în informațiile culturale de care ai nevoie.
Revista SemneBune© este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.