When love is not enough, it still is…

“So many ways to begin” este o poveste de familie, experiența unui cuplu prins în rutină, doi oameni tineri și plini de potențial ale căror așteptări s-au redus la a se mulțumi pur și simplu cu ceea ce au în prezent. Îi vedem începându-și viața împreună, înfruntându-și propriile familii și temeri, iar apoi problemele care apar în cuplu, până la a-și vedea propriul copil crescând și părăsind casa copilăriei.

Jon McGregor este un autor special, despre care nu știam aproape nimic înainte să-mi cadă în mână acest roman. Am fjonmcgost complet luată pe nepregătite când m-am văzut în ipostaza de a-mi pune întrebări privind asemănările dintre viața părinților mei și cea a lui Eleonor și David, dacă au avut parte de același tip de dezamăgiri sau dacă istoria lor familială i-a afectat la fel de mult. Apoi mi-am pus problema relațiilor de tip părinte-copil și am schimbat, pe rând, locul cu fiecare personaj, apreciind similitudinile și diferențele dintre noi. Deci, de ce este McGregor atât de special? Pentru că aduce în discuție teme cu care suntem atât de obișnuiți, încât nu le mai luăm în considerare. El povestește banalități cu impact deosebit, vorbește despre lucruri simple și pune pe primul plan viața.

Tema fundamentală abordată este tema familiei. Dar, nu atât familia formată de noul cuplu, ci mai degrabă istoria lor ca persoane individuale și poveștile cu care cei doi ajung în relație. Parents screw us up, dar și ei fac tot ce pot cu ceea ce au primit, la randul lor. Totuși, impactul pe care îl au este atât de profund încât copilul și, mai apoi, adultul trebuie să facă eforturi aproape supraomenești să-și înfrunte demonii. Întreaga viață poartă pecetea genelor, educației și iubirii părinților – prin lipsa, surplusul sau modalitatea neobișnuită prin care și-o manifestă.

There were so many things he could have said.

 

He could have described the way she looked; she’s shorter than me but not by much, she’s got quite long hair, it’s a kind of faded brown, but it goes blonde in the sun and it falls across her face when she’s daydreaming, she doesn’t smile all that often but when she does the whole shape of her face changes, it gets rounder and softer, and her eyes are the colour of honey and her skin, her skin’s so smooth it’s like it’s been polished by the cold north wind, and her body, I mean, her skinny hips her slip of a waist her pebble – round shoulders her smooth small breasts I mean I can’t keep my hands to myself when I’m with her she is so warm and alive and she’s just so I mean when she undresses I just want to applaud and do you know what I mean?

 

But he didn’t say this. (…)

Astfel ajungem la o a doua temă de impact: iubirea. Autorul explorează iubirea în complexitatea formelor ei – pasională, matură, parentală și chiar fraternă. Accentul se pune, însă, pe ceea ce numim iubire în viața maritală, surprinzând natura mereu schimbătoare a acestui sentiment. Relația dintre personajele principale impresionează prin simplitatea și autenticitatea cu care este redată, pe parcursul întregii cărți relevându-și imperfecțiunile, dar și stabilitatea și hotărârea, toate cu scopul de a căuta un sens mai semnificativ în acest joc al sorții.

Căsnicia începe să pară mai puțin o creatură mitică, tocmai prin acele imperfecțiuni de care dă dovadă, problemele și sacrificiile pe care le presupune. Astfel, dă ocazia scepticilor de a-și reevalua opiniile și de a-i acorda mai mult credit, mai multă înțelegere. Evaluarea complexității unei astfel de relații își poate avea originea în frica de monotonie și rutină, ce survine în mod automat, dar depășirea angoaselor este tocmai ceea ce-i oferă unicitate. Să nu uităm că  the most important thing is not to stop questioning.

somany

Una peste alta, prin dilemele de viață pe care această carte le ridică, nu-ți poți lua gândul de la ea pentru mult timp. Simplitatea și banalitatea evenimentelor, alături de autenticitatea stilului formează combo-ul perfect pentru un roman de succes, salvat de populariatea agasantă, scris parcă pentru un cititor mai degrabă contemplativ și open-minded.

Jon McGregor, So many ways to begin, Bloomsbury 2006

surse foto: http://www.bloomsbury.com/uk/so-many-ways-to-begin-9780747585978/, http://kimbofo.typepad.com/readingmatters/2006/09/the_authors_beh_5.html

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Isabela

Isabela
Isabela este absolventă a Facultatății de Psihologie din cadrul Universității București și vede cititul ca o formă de terapie, la fel ca și dansul, muzica sau fotografia. Funcționează pe principiul: avem nevoie doar de puțină frumusețe. Zi de zi. Puțin câte puțin. Peste tot.