Societatea fără ţevi, dar cu robinete

1213458

Să vorbim astăzi despre ceva ce noi nu prea avem. Consumăm bine, dar ne sincronizăm prost. Ieşirea din postmodernism a coincis cu intrarea în societatea post-industrială, în care sectorul serviciilor este mai productiv decât cel industrial sau manufacturier. Această fază a economiei mondiale este caracterizată de hiper-dezvoltarea sectorului terţiar.

În cartea lui din 1973, Sosirea societăţii post-industriale (The Coming of Post-Industrial Society), Daniel Bell a identificat câteva trăsături ale epocii:

  1. Economia suferă o deplasare dinspre producerea de bunuri înspre multiplicarea serviciilor.
  2. Cunoaşterea este valorificată ca o formă de capital.
  3. Ideile ajung cel mai dinamic ingredient pentru dezvoltarea economică.
  4. Datorită proceselor de globalizare şi automatizare, importanţa sectorului proletar (“blue-collar”), a muncii sindicalizate – aici fiind inclusă şi munca manuală, meseriile – scade, în schimb profesiile (ştiinţa, industria creativă şi domeniul IT) devin primordiale.
    1. Ştiinţele şi tehnologiile informaţionale şi comportamentale se dezvoltă vertiginos (economia comportamentală, arhitectura informaţională, cibernetica, teoria jocurilor şi teoria informaţiei).

Cultura creativităţii şi a cunoaşterii

Etosul post-industrial este îmbibat de adoraţie faţă de creativ şi creativitate. De aceea şi afacerile care generează produse „intangibile” sunt la mare preţ. Paul Romer, profesor de economie la Stanford, a considerat cunoaşterea ca pe un bun care se poate evalua în termeni financiari. Cunoaşterea-capital ar contribui la creşterea economică cam în acelaşi fel, dar la un nivel mai înalt, în care o fac o fabrică sau un camion. Pentru a diminua impresia de rentabilizare capitalistă, Ivan Illich a propus sintagma societate convivială. Şi lingvistul american Noam Chomsky a acuzat fenomenul de transformare a universităţilor în corporaţii educaţionale în care cunoaşterea pur teoretică este diminuată în favoarea disciplinelor care formează presatori de servicii pentru piaţa muncii. Fiecare absolvent trebuie să producă mult mai mult decât suma cheltuită pentru educaţia lui.

Un grup de geografi, din care fac parte Allen Scott şi Edward Soja, susţine că industria încă rămâne în centrul procesului de acumulare capitalist, deoarece serviciile sunt din ce în ce mai industrializate şi automatizate, fiind încă dependente de creşterea industrială.

Pe lângă caracteristicile economice ale societăţii post-industriale, se remarcă o modificare a valorilor şi normelor. De exemplu, externalizarea („outsorcing”) producerii de bunuri influenţează felul în care membrii unei societăţi îi percep şi îi tratează pe imigranţi. Mutarea fabricilor în ţările cu mână de lucru mai ieftină afectează starea materială a locuitorilor ţării cu manoperă mai scumpă, iar aceştia, considerând că sunt victime ale unei concurenţe neloiale, se vor manifesta agresiv la adresa imigranţilor.

Comunitatea este şi ea afectată, în sensul că pentru prima oară ea nu mai reprezintă o grupare umană geografic apropiată, ci una dispersată în spaţiu, dar cu o mentalitate comună. Dezvoltarea rapidă a telecomunicaţiilor şi a internetului a făcut posibilă naveta, fie şi virtuală, la distanţe inimaginabile până acum.

biscuiti_eugenia_mare

În concluzie, societatea post-industrială îşi fundamentează adesea prosperitatea şi aspectul ecologic pe exploatarea unor ţări aflate într-o fază inferioară de evoluţie. Dacă privim strict la societatea românească, ne dăm seama că doar o mică parte din ea corespunde definiţiei societăţii post-industriale. România este o ţară care încă trăieşte postmodernismul, sau poate nici pe acela, blocată fiind în mentalităţi neo-moderniste. Cum ar fi să externalizăm eugenia în Bangladesh?

surse foto: http://9gag.com, http://www.wall-street.ro/

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Felix Nicolau
Invitat permanent

Prozator, critic literar, poet, eseist. Universitar. Scrie și citește. Scrie despre ce citește. Produce, moderează și prezintă evenimente culturale. Scrie rar pe SB.

Număr articole publicate : 14