Marius Gabor este amorezat de dragul ploii

marius_gabor-amor_de_dragul_ploiiÎntr-o seară de decembrie, anul trecut, a trăit intens emoția intrării în mediul literar, prin selectarea prozei sale de către juriul Concursului IDC. Antologat în „Primul unșpe”, încurajat de familie și prieteni, a decis să debuteze în volum propriu.

Într-o scurtă declarație despre acest debut, Marius spune ce simte și crede:

„Debutul într-un volum personal are pentru mine multe semnificaţii.

Ţinând cont că majoritatea textelor sunt scrise la pers. I, singular, pot să spun că este un exerciţiu de sinceritate pe care am încercat să-l duc până aproape de desecretizarea convingerilor mele intime. « Amor de dragul ploii » nu este o ficţiune, chiar dacă pe alocuri îmbracă forme pamfletare sau idilice. Am scris despre iubirile mele, regretele mele sau momentele care mi-au marcat existenţa, dar şi despre pierderea unor repere. Această carte nu este altceva decât exprimarea nevoii de comunicare. A unei nevoi care nu vine dintr-o chemare lăuntrică sau metafizică, ci din convingerea că, poveştile scrise şi publicate, au propriul lor destin stabilit de judecătorul suprem – cititorul, care poate să fie complet diferit de cel al autorului.

Îmi place foarte mult literatura franceză, rusă şi britanică.

M-au cucerit Victor Hugo, Tolstoi, Oscar Wilde, dar şi Octavian Paler, Mihail Sadoveanu sau Radu Tudoran. Îmi este foarte greu să mă desprind de marii clasici, dar atunci când citesc operele unor autori contemporani, realizez cât de vie este literatura, cât de maleabilă şi cât de mult sau de puţin rezonează cu aşteptările fiecăruia dintre noi. M-am regăsit în fragmente desprinse din opera lui Balzac, dar şi din a lui Mircea Cărtărescu. Mă inspiră umorul irezistibil al lui Romain Rolland sau al lui Marin Sorescu, dar şi al lui Charles Dickens. Îmi place fluiditatea lui James Clavell, acurateţea lui Al. Dumas, dar şi profunzimea lui Louis Ferdinand Céline.”

Mai jos, redăm un fragment din volumul său „Amor de dragul ploii”, care va fi lansat la standul Ed. Karth, în cadrul Tîrgului „Bookfest” din București, la finele lunii mai.

 

Încărunţitu-mi-au şoaptele

Împăienjenitu-mi-s-a dorul de peron în vinclul ferestrei,
Ofelitu-mi-s-a bruma nădejdii rătăcite
printre îmbrăţişări de bun rămas.
Înghesuitu-mi-s-au suspinele-n piept
căutând vinovăţii în ecoul izvorât din timida-mi inimă,
Revărsatu-mi-s-au peste obraji cupe argintii de sare.
Îngălbenitu-mi-s-a între rame apostila ce revendică făptura-ţi,
Răcitu-mi-s-au buzele vărsate peste alte tale buze
ce-n plăpânde taine-mi împărtăşeau frivolităţi fierbinţi.
Dezvelitu-mi-s-a chipu-ţi de eşarfe
ce păgâne-ţi ascundeau surâsul,
Desenatu-ţi-s-au sânii cu incandescente peniţe
înmuiate-n patimi uitate-n colţuri înnegrite
de umbra storurilor trase pe sub nori.
Supusu-mi-te-au anii la suplicii ruginite
de picături prelinse pe crinolina-ţi purpurie,
Unitu-ni-s-au palmele în căutări de sensuri pertinente,
Muritu-ne-am în două picături de rouă.
Uitatu-ne-am căzuţi în amnezii fragile,
Găsitu-ne-am pe ceruri vandalizate de stele căzătoare-n anamneze.

 

Alcatraz

Falimentez, evadez, mă găsesc
şi mă execut public.
Îmi mătur existenţa de pe eşafod
şi o ascund sub preş,
nu înainte de a-i arăta degetul din mijloc:
-Doamnă, îi spun. A fost magnific!
Ironia trece neobservată,
Drept pentru care, dezamăgit, trag oblonul
şi privesc peste umăr, deşi nu-l mai am.
Şevaletul şi pânza neterminată
mă aşteaptă.
Azi mă întâlnesc cu Rembrandt,
Cavalerul absolut al falimentelor,
Miercuri voi număra spicele de grâu
din lanul bântuit de corbii lui Van Gogh,
Iar Vineri voi îmbraca pentru prima oară
cămaşa cu clopoţei
şi voi cânta în duet cu Hieronymus Bosch,
I`m the trouble starter, punkin instigator
I`m the fear addicted, danger ilustrated
Duminică am liber.
Se pare că mi-am pierdut încrederea şi capul
într-o zi de luni,
Altfel nu-mi explic de ce-aş avea activitate
numai în zilele de post.
Nu e chiar aşa de rău să fii mort.
Important e să-ţi păstrezi calmul
şi să cunoşti limba franceză.
Altfel, poţi să mai mori o dată,
aşa cum a murit papuaşul de la scara B
care n-a ştiut să descifreze mesajul
scris cu un cui pe balustradă:
“Ne pas se pencher au dehors”.
Aprind o ţigară
şi invadez spaţiul cu gânduri gudronate.
Îmi încoronez inexistenţa cu lauri
Şi mă găndesc la chibrituri.
După căutări istovitoare,
suferinţe stomatologice şi căinţe tardive,
Am găsit liniştea, am desfiinţat zidurile
şi am lăsat speranţele la intrare
suduindu-l discret pe Dante…
Am trădat cultura evadărilor reuşite,
Am alergat flirtând cu noaptea
şi le-am râs in nas Anzilor Cordilieri,
evadaţi ,mult prea evadaţi , spre cer.
M-am lăsat executat
numai pentru că am vrut să ştiu
Cum e să nu mai poţi evada niciodată.
Bravadă ieftină şi inutilă
de egoist nevertebrat.

 

Deşertul, templul prafului

Mă fascinează praful.
Cel de sub pat,
Cel de pe lampă
Şi cel de pe Everest.
Mă intrigă praful de pe cărţi
Pudra de talc şi fondul de ten.
Mă şochează praful ce umple găurile de pe şosea,
Mă amuză praful de pe tobă
Şi satisfacţia executorului
Care intră în posesia lui.
Mă enervează praful din ochi
Şi faptul că nu-l pot strănuta.
Mă enervează praful din aspirator,
Din cutia poştală
Şi de pe banca din parc.
Mă doare praful de pe Lună,
Pentru că nu-l pot atinge.
Mă doare praful din oceane
Pentru că nu-l pot şterge.
Mă doare praful stelar,
Praful de pe cruci
Şi cel de pe încuietoarea uşii.
Mă doare cenuşa de sub ruguri
Şi praful din suflete.
Dar cel mai mult mă doare
Liniştea.
Şi deşertul dintre noi.

 

 

 

Născut în august 1972, bucovineanul Marius Gabormarius mihail gabor este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei”, Iaşi.

Colaborator al revistei online „SemneBune” din februarie 2014, este unul dintre laureaţii celei de-a patra ediţii a Concursului de Debut Literar „Incubatorul de Condeie”, secţiunea „Proză Scurtă”. Desenează în timpul liber, iubeşte cărţile necondiţionat, proiectează imperii în timp ce pedalează pe şosele şi le marchează decăderile în cronici subiective, lapidare sau epice.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Avatar
Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.