benficăi lisboa
poezia nu m-a oprit să-mi las jucările împrăştiate
pe casa scărilor. poezia m-a învăţat să-mi mint părinţii
cu dezinvoltură. am cunoscut frica doar atunci
când lucrurile păreau să se aşeze.
va trece mai bine de o sută de ani şi
nu voi ieşi din groapa de potenţial
voi fi – în cel mai fericit caz – doar
un număr din şirul lui fibonacci
poezia nu ţine cont de raportul ocaziilor.
poezia e imnul germaniei intonat de
un ghanez la finala cupei mondiale.
poezia face trecerea de la vivaldi la glazunov.
vor trece mai bine de o sută de ani
dragă béla
oare cum va arăta harta politică atunci?
–
sursa foto: digisport.ro

