MondoLit s45

de astăzi se ocupă de publicaţiile internaţionale, să vedem ce se mai întâmplă şi pe alte meleaguri.

 

Pe site-ul theguardian.com găsim o amplă şi elaborată pledoarie pentru lectură, susţinută de , scriitor cunoscut şi în România pentru romanele lui fantasy şi SF. De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, de lectură şi de visare şi-a intitulat el prelegerea ţinută la un eveniment organizat anual de către Reading Agency. „Aşadar, am să vă vorbesc despre lectură. Am să vă spun că bibliotecile sunt importante. Am să vă spun că unul dintre cele mai importante lucruri pe care putem să le facem este să citim ficţiune, să citim de plăcere. (…) Cel mai simplu mod de a ne asigura că o să avem copii educaţi este să-i învăţăm să citească şi să le arătăm că lectura este o activitate plăcută”, spune şi continuă cu argumente frumos structurate, pe care le găsiţi, după cum spuneam, pe theguardian.com.

**

Pe telegraph.co.uk, găsim un articol în care este citat celebrul scriitor Stephen King, care explică cititorilor cum a ajuns să scrie o continuare a cunoscutului roman The Shining. Este vorba despre Doctor Sleep, care a ieşit pe piaţa americană în septembrie anul acesta. „De obicei, nu scriu continuări. Când ajung la finalul unei poveşti, gata, am terminat cu personajele acelea, nu pentru că nu îmi mai plac, ci pentru că nu ştiu ce se întâmplă mai departe. Dar, în cazul lui Danny, King spune că personajul nu i-a „ieşit din minte cu adevărat niciodată”. (…) King mai declară că una dintre principalele provocări ale acestei continuări a fost să scrie ceva care să-i sperie pe cititorii care sunt mai în vârstă şi care trebuie să înfrunte lucruri cu adevărat înspăimântătoare, precum cancerul şi moartea”, citim pe telegraph.co.uk, unde găsiţi mai multe detalii despre acest nou roman care poartă semnătura lui Stephen King şi pe care sperăm să îl vedem cât de curând tradus şi la noi.

**

Un eseu interesant pe marginea discuţiilor tot mai frecvente despre iminenta dispariţie a cărţilor în format tipărit găsiţi pe Los Angeles Review of Bookslareviewofbooks.org. Principala idee a respectivului eseu, semnat de Jacob Mikanowski, este următoarea: cărţile tipărite devin desuete în era digitală sau vor conduce spre o nouă renaştere culturală? „Trăim vremuri ciudate. Totul a devenit arhivabil. Dispozitivele pe care le folosim înregistrează constant acţiunile noastre, mişcările noastre, gândurile noastre. Nici nu mai avem nevoie de memorie: dacă vrem, putem reface fiecare aspect al vieţii cu ajutorul unui iPhone şi al unor harduri. Dar, în acelaşi timp, arhivele fizice tind să dispară. Cânndva, ele erau susţinute de o grămadă de obiecte şi de instituţii, printre care imprimante, maşini de tipărit, agende, scrisori, jurnale, manuscrise, adnotări. Acum, toate acestea par să dispară, una după alta. Scrisorile nu se mai scriu. Scrisul de mână se uită. Maşinile de tipărit nu se mai folosesc. Hârtia dispare şi ea. Şi toată lumea e de acord: urmează cărţile. Desigur că nu se va întâmpla brusc”, citim pe  lareviewofbooks.org, unde analiza continuă, cu trimiteri la istorie, la lucruri care se repetă, într-un fel sau altul, la declaraţii ale unor scriitori şi multe altele care merită citite. Mai ales că toată povestea are o concluzie nu chiar atât de sumbră cum se tot spune.

**

Site-ul theparisreview.org publică un interviu cu scriitorul francez Emmanuel Carrère, ale cărui cărţi le găsiţi traduse şi la noi, la Editura Trei. Emmanuel Carrère este unul dintre scriitorii francezi contemporani foarte apreciaţi, cunoscut pentru stilul literar aparte, etichetat drept biografie fictivă sau autoficţiune. Printre altele, în interviul amintit, el vorbeşte despre împrejurările în care a ajuns să scrie o biografie a lui Philip K. Dick, împrejurări legate şi de o vizită a lui la Bucureşti, la scurt timp după căderea lui Ceauşescu. Iată ce spune Emmanuel Carrère despre acel Bucureşti: „…în primăvara lui ’90, tocmai făcusem un articol despre România, imediat după căderea lui Ceauşescu. Iar România după căderea lui Ceauşescu era unul dintre cele mai îngrozitoare locuri pe care le-am văzut. Era The Twilight Zone. Totul părea o capcană, era periculos. Îmi amintesc o noapte în Bucureşti. Guvernul care i-a urmat lui Ceauşescu a adus acolo douăzeci de mii de mineri, care au bătut oamenii cu răngile. Violenţă inimaginabilă. M-am împrietenit cu un ziarist american, care se căcase pe el de frică. Eram la băut într-un bar şi ne-am dat seama că amândoi suntem fani K. Dick…”. Povestea scriitorului francez revine apoi la scris şi la literatură şi o găsiţi integral pe theparisreview.org.

**

De pe nyjournalofbooks.com ne-a atras atenţia recenzia volumului Carol and John Steinbeck: Portrait of a Marriage, semnat de Susan Shillinglaw. O cercetare detaliată a relaţiei dintre Carol Henning şi John Steinbeck, cu suişuri şi coborâşuri, cu plusuri şi cu minusuri, cu bune şi cu rele. Relaţia dintre artist şi muză. „Fanii lui Steinbeck vor găsi această carte fascinantă, pentru că vorbeşte despre două personalităţi uimitoare şi despre influenţa pe care au avut-o una asupra celeilalte”, scrie nyjournalofbooks.com. Cartea a apărut luna trecută în SUA şi poate fi comandată online, dacă sunteţi nerăbdători. Sau puteţi aştepta să se anunţe o traducere şi la noi.

 

Cam atât din literatura mondială, ne recitim/reauzim mâine dimineaţă, cu recomandările culturale de la noi.

 

banner-revista-presei-SPT

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Dorina Tătăran
Invitat permanent

Traducătoare de literatură la o casă importantă de editură din România, Dorina a fost premiată în 2012 la ediția a III-a a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Proză scurtă. Este o fidelă cititoare de „sud-americană”. Scrie proză scurtă dar se ferește să publice (încă). Iubește cafeaua și florile.

Număr articole publicate : 183