pe acoperiș
după amiaza stăteam pe acoperiș cu o sticlă de vin în mână
dinăuntru se auzea from dust to the beyond
și lucrurile se opreau pentru câteva clipe
înainte să se piardă în zgomot
ana stătea sprijinită lângă mine. trăgea absentă din țigară
și îmi povestea de frica de înălțimi
jumate atârnând în aer. cineva deschidea ușa spunea
acolo jos oamenii se mișcă în stoluri
ne turna vin în pahare și pleca
era exact ceea ce s-ar numi a lazy afternoon
plus alcoolul care îmi încălzea porii
într-un oraș străin pe care îl simțeam de sus
dacă închideam ochii riscam să ajung acasă
așa că stăteam cu ei fixați în gol
și fredonam un ritm la întâmplare
o lume
care nici măcar nu avea habar că existăm
ana continua să vorbească. pierdusem șirul
am luat o înghițitură din pahar
m-am întins pe spate
și mi-am dat seama că e încă foarte devreme
(laureată la secțiunea Poezie a Incubatorului de Condeie, ediția a II-a)
–
sursa foto aici
