Literatura e peste tot. Despre e-book şi alte minuni

Mi-am schimbat telefonul din rezonuri obiective. Cel vechi era o relicvă la care eu nu mă înduram să renunţ. Telefonul cel nou e plin de aplicaţii, nebunii, jucării şi soluţii care să mă ţină conectată. Am trecut de febra primelor trei zile, de la „uaaaau, sunt online tot timpul” (stage 1), până la „fir-ar, sunt online tot timpul, e cam ciudat şi e ca şi cum m-aş perinda în pielea goală în faţa lumii” (final stage). A urmat febra descoperirilor interesante. Am goodreads, Dilema, IMDB, SemneBune, dexonline la îndemână. Deh, obiceiuri de tocilar.

Apoi, a urmat faza cea mai interesantă: cartea în format electronic. E recomandat să fac următoarea paranteză în această privinţă: sunt o retrogradă. Prefer de o mie de ori să umblu cu umărul îndoit de greutatea volumului din geantă, încă îmi mai bag nasul cărţile proaspăt tipărite sau paginile vechi cumpărate din anticariat şi le adulmec (nu strâmbaţi din nas, nu vă vede nimeni, sunt convinsă că nu sunt singura), încă mai citesc în tren, apropo de obiceiurile de lectură, comentate aici. În lumina mărturisirii de mai sus, declar cu mâna pe inimă că nu mă aşteptam să mă prindă febra . Mi-a venit şi mie rândul şi m-am apucat de scormonit.

Ca un cititor conştiincios ce mă aflu, am luat editurile la rând, în căutarea unor titluri bune de adăugat pe lista de lecturi electronice şi am avut cu ce îmi umple coşul. Cel puţin Polirom şi Humanitas au rafturi cu de toate: autori români (nesperată descoperire), literatură străină nouă şi veche, filosofie, psihologie. Răscolind Internetul, am descoperit şi o formă mai accesibilă de a căuta titluri în format electronic: www..ro. Găsiţi acolo ce nu vă trece prin minte: cărţi de bucate, IT&C, contabilitate, informare şi DIY. Descoperirea mea preferată: materialele didactice în format electronic. Evident, nu îmi pot stăpâni ironia şi mă întreb cu glas tare cum îşi permit bieţii profesori un e-reader din salariile oferite cu atâta generozitate de stat. Lăsând la o parte cârcoteala, editura Niculescu şi-a făcut treaba şi se găsesc culegeri de matematică, istorie, geografie şi, o să vă placă asta, Îndrumar de dirigenţie.

Nu e greu de observat frenezia cu care am răscolit, răsfoit şi căutat carte electronică. M-am mirat şi am comentat preţuri (foarte mici), ediţii şi colecţii şi titluri proaspete. Am găsit, cumpărat şi descărcat un autor şi o colecţie despre care trebuie să povestesc, pentru că prezenţa lor în biblioteca voastră, virtuală sau reală, este o necesitate. Autorul pomenit, disponibil şi sub formă de , este , o prezenţă elegantă şi elevată pe piaţa de carte. Am avut ocazia de a asista la cursurile doamnei Pârvulescu, la Universitatea Bucureşti, şi de a-i citi titlurile (pe hârtie, până acum). Reformulez: nu am citit, ci am înghiţit bucăţi întregi de Întoarcere în Bucureştiul interbelic (Humanitas, reed. 2012), În intimitatea secolului 19 (Humanitas, 2011), Întoarcere în secolul 21 (Humanitas, 2009) şi primul său roman, Viaţa începe vineri (Humanitas, 2009). Apoi, am revenit şi am savurat în linişte incursiuni reale sau fictive în timp, cu detalii vii şi colorate. Nu am întâlnit în experienţa mea modestă de cititor nicio scriitură care să aducă măcar a , cu aceeaşi capacitate de a crea imagini complete pentru ochii minţii mele. Mi-amintesc că, după ce terminasem Întoarcere în Bucureştiul interbelic, aveam sentimentul că perioada cuprinsă între cele două războaie e, în fapt, mult mai aproape de mine, senzaţie urmată imediat de valul de regret că nu m-am născut mai devreme. Am regăsit-o pe Ioana Pârvulescu pe şi mi-am pus cardul la treabă. Rezultatul: Cartea întrebărilor (lansată de Humanitas în 2011, la Gaudeamus), un volum inedit, dedicat literaturii, în care autoarea are curiozităţi şi întrebări, ce capătă forma unor scrisori către nume mari din cultura românească (24 la număr).

Închei cu o colecţie a cărei apariţie o salut, dat fiind faptul că de astfel de titluri e mare nevoie în biblioteci şi genţi, pe rafturi şi e-readere. Humanitas a lansat colecţia Viaţa cuvintelor în care, pe principiul „101 lucruri pe care trebuie să le ştii şi care se strâng în 101 de cărţi despre orice”, au apărut 101 greşeli gramaticale (Isabela Nedelcu), 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create (Marius Sala), 101 cuvinte argotice (Rodica Zafiu), 101 greşeli de lexic şi semantică (Adina Dragomirescu, Alexandru Nedelcu) şi 101 cuvinte de origine turcă (Emil Suciu). Le găsiţi în librăria electronică, sunt ieftine şi ne scutesc de situaţii stânjenitoare şi de scuza transparentă: „Nu mai am timp să caut prin gramatici. Sunt prea ocupat”.

Pornisem de la frenezia cărţii digitale şi am ajuns la vechea mea obsesie: utilizarea corectă a limbii române. Revin la ideea principală, cu zâmbetul pe buze şi îndrăznesc să îl parafrazez pe Ion Heliade Rădulescu. Citiţi oricum, numai citiţi!

 

A.

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andreea Banciu
Co-fondator SB, Redactor șef

Vice-președinte și Director de Programe al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (2007), Andreea este traducător de text literar (Master pentru TTLC, 2010) și editor experimentat. Manager al proiectului cultural „Scrie-ți povestea” (#FILIT Iași). Îi plac înotul și chitara clasică. Scrie, vorbește și râde mult.

Număr articole publicate : 168

Comentarii

  1. Misha spune:

    citit de pe mobil 😉

    1. Misha, mulți o fac, dar puțin recunosc 😀

  2. Şi ăsta e doar începutul. 😀 😀 când om fi noi bătrâni, vom citi pe un ecran holografic plutitor. Să vezi atunci distracţie 😀 😀

  3. Z spune:

    entuziasmul tau e contagios. un articol fain, bravo!